1000 de euro + textilist = bancher
In Romania exista salariati ale caror cistiguri medii brute lunare, in 2005, nu au depasit sase milioane de lei. In acelasi timp, in alte sectoare lefurile medii ating chiar si 40 de milioane de lei lunar. Reprezentantii sectoarelor respective incearca sa explice diferentele enorme.
In economia romaneasca, diferentele de salarizare dintre ramuri devin tot mai mari.
Spre exemplu, intre lunile ianuarie-decembrie ale anului 2005, cea mai mare diferenta este intre cistigurile foarte mici care au fost obtinute in citeva ramuri ale industriei prelucratoare si cele uriase dobindite in domeniul intermedierilor financiare, cu exceptia activitatilor de asigurari si a caselor de pensii.
Astfel, in ianuarie, domeniul „campion” la salarii mici era prelucrarea lemnului si a produselor din lemn, cu un salariu mediu brut de 537 RON. In luna decembrie, cistigul mediu brut in acest domeniu crescuse pina la 629 RON.
Pe urmatoarele doua pozitii ale topului „minus” in materie de salarii se afla pielaria si incaltamintea, cu un salariu mediu brut de 547 RON in ianuarie, crescut la 640 RON in decembrie, urmat de domeniul articolelor de imbracaminte, cu 551 RON, respectiv 638 RON.
La polul opus se afla intermedierile financiare, de departe cea mai bine platita meserie in anul 2005. In ianuarie, cistigul din luna ianuarie fiind, in acest domeniu, de 2.540 RON. In luna decembrie, salariul mediu brut cistigat din intermedieri financiare se ridica la 4.026 RON.
FEPAIUS: Nu patronii fac salariile, ci efortul angajatilor
Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare FEPAIUS, sustine ca vina pentru salariile mici din acest domeniu este impartita intre stat si patronii care fac concurenta neloiala.
„Sint trista ca de 16 ani mesajele sint prost lansate de parlamentari si de institutiile statului. Atitudinea romanilor fata de munca este foarte proasta. Cind vom intra in UE, chiar daca vom avea tehnologia necesara, tot nu vom reusi sa facem nimic, pentru ca cetateanului i s-a inoculat ca patronul este cel care il exploateaza, este bisnitarul care ii vrea raul.
Nu patronii fac salariile, ci efortul depus de angajati”, ne-a precizat Grapini.
Probleme cu statul si cu productivitatea
Conform presedintelui FEPAIUS, acesta este unul dintre motivele pentru care productivitatea este mica, iar salariile sint legate direct de productivitate.
„Salariatii romani vor intelege acest lucru abia cind se vor deschide total granitele, cind vor avea libertatea sa vada ca cei mai exigenti patroni nu sint cei romani. Ne omoara si importurile de produse chinezesti, vindute la preturi derizorii, care ne forteaza sa coborim si noi preturile, cu toate ca utilitatile si cheltuielile cu firma sint in crestere”, sustine Maria Grapini.
Presedintele patronatului din industria textila acuza, de asemenea, statul de inertie in raport cu angajatorii romani.
„Inca avem enorm de multe costuri din macroeconomie, pe care trebuie sa le suportam tot noi. Statul doar redistribuie ce incaseaza de la noi.
Fie voi putea sa fac afaceri la aceleasi costuri ca firmele din UE, sa nu mai platesc de trei ori mai scump creditul de la banca, sa nu mai duc sapte kilograme de hirtie la vama, fie productivitatea va ramine, in continuare, foarte scazuta”, a precizat Grapini.
Nici patronii nu au scapat de criticile presedintelui FEPAIUS. „Sigur ca patronul nu poate exista fara angajati si sint foarte suparata pe patronii care isi bat joc de salariatii lor, nu le asigura conditii de munca si ii platesc mizerabil. Aceste lucruri ma privesc personal, pentru ca mi se face, astfel, concurenta neloiala. Ei nu suporta costuri sociale cum suport eu.
Si China ne face concurenta neloiala, nu are un program de lucru uman, iar salariile sint foarte mici si sigur ca isi permite sa vinda la preturi de nimic, mai ales ca firmele de acolo primesc si subventii la export. La noi nu exista mediu concurential curat”, a declarat Maria Grapini.
ARB: Salarii mari pentru bancheri inca 2-3 ani
Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), considera ca salariile din domeniul intermedierii financiare vor ramine cele mai mari, insa doar timp de 2-3 ani. „Este adevarat ca activitatea de intermediere financiara este una dintre cele mai bine platite, cel putin in ceea ce cunosc eu, activitatea bancara.
Este un fapt valabil in ultimii citiva ani si va continua sa fie valabil inca 2-3 ani”, ne-a precizat Ghetea.
Motivul acestei scaderi a nivelului de salarizare din acest sector ar fi, conform presedintelui ARB, rezultatul scaderii competitiei care exista, in prezent, pentru angajarea profesionistilor in domeniu.
„Dupa privatizarea CEC si BCR va exista, probabil, un moment in care disponibilitatea de forta de munca va creste pe piata, iar aceasta escaladare a ofertei se va reflecta in scaderea salariilor oferite. Cit despre nivelul actual al salariilor, cred ca remuneratiile mari din sectorul bancar sint generate de acele functii foarte importante si foarte bine platite.
Ma gindesc la analistii de credit, la trezorieri, la cei din marketing. Nu toate functiile sint super bine platite in sectorul bancar”, ne-a precizat Radu Ghetea.
INTERVIURILE HotNews.ro