‘Prin romanii din Germania ne ajutam si noi, ca natiune si ca tara’

Pentru unii romani din Germania, ideea de reprezentanta oficiala romaneasca, ambasada sau consulat, poarta inca amprenta distantei si birocratiei sau, in caz extrem, a tenebrelor trecutului ceausist.

S-a schimbat ceva intre timp? Au cazut definitiv gardurile de sirma ghimpata care desparteau tara de Europa, careia Romania ii bate la usa, inclusiv prin reprezentantii ei oficiali peste hotare? Nu putem gasi raspunsuri decat prin dialog.

Intr-un astfel de dialog, lipsit de rigiditate si formalism, ambasadorul Romaniei la Berlin, Bogdan Mazuru, ne-a dat cateva repere despre sine si institutia pe care o reprezinta, in contextul apropiatei aderari a Romaniei la UE.

Dani Rockhoff: Cine este diplomatul de cariera Bogdan Mazuru?

Bogdan Mazuru: Am 44 de ani, am terminat Facultatea de automatica si am intrat in Ministerul de Externe la sfarsitul anului 1991. In 1992, am facut un program de pregatire diplomatica in Germania, la Berlin si Bonn.

D.R.: Deci, nu este primul contact al dvs. cu Germania.

B.M.: Nu, nu este primul contact cu Germania si, chiar daca nu m-am ocupat direct de relatia Romania-Germania, in cursul carierei mele de pana acum, la Bucuresti, Washington sau Bruxelles, am intrat adeseori in contact cu diplomati germani.

D.R.: Cum ati gasit Germania, dupa 14 ani ?

B.M.: Foarte schimbata. In 1992, era o tara de-abia reunificata. Acum, ca sa ma refer numai la capitala ei, am gasit un Berlin pe care practic nu l-am recunoscut, total schimbat, cu o dinamica extraordinara. Germania ramane foarte puternica, o tara esentiala pentru Europa si constructia europeana.

D.R.: In ciuda atmosferei usor pesimiste care exista aici, datorata problematicii somajului, a cresterii impozitelor incepand cu anul viitor, totusi sunteti de parere ca Germania ramane o tara in expansiune?

B.M.: Germania este o tara, de care Europa are foarte multa nevoie. La fel ca si alte tari mari europene, ea trece acum prin unele dificultati, desi economia germana este caracterizata astazi de specialisti ca fiind “in curs de expansiune moderata”.

Si exista premise, cred eu, solide, pentru a isi relua cresterea, cu atat mai mult cu cat un guvern de mare coalitie, cu sprijin parlamentar masiv, isi poate promova reformele necesare unei relansari economice substantiale.

Bogdan Mazuru si sotia, la sfintirea catedralei mitropolitane

foto: Dani Rockhoff

D.R.: Ati fost, vreme de doi ani, ambasador al Romaniei la NATO?

B.M.: Am fost, vreme de mai mult de patru ani, ambasador al Romaniei la NATO, dar, din aprilie 2004, am devenit, dupa aderarea noastra, primul reprezentant permanent al Romaniei la NATO. Acesti ani vor ramane printre cei mai frumosi din cariera mea diplomatica. Am avut o sansa, cu care nu foarte multi diplomati se pot intalni, de-a lungul activitatii lor.

D.R.: Din acest punct de vedere, credeti ca, in cadrul misiunii dvs. actuale, de ambasador al Romaniei la Berlin, veti putea aduce o contributie, in sensul nivelarii micilor diferende care au existat la un moment dat, intre Germania si SUA, ultima ca prima forta si motor al NATO?

B.M.: Nu cred ca se poate pune problema in acest fel. Germania si SUA nu au nevoie de Romania, pentru a isi consolida relatiile. Chiar daca au existat unele asperitati intre cele doua tari, perioada dificila a fost depasita. Relatia lor bilaterala are foarte multa substanta, iar contactele bilaterale se desfasoara la cel mai inalt nivel.

Cancelarul Merkel a facut recent o vizita in SUA si, impreuna cu presedintele Bush, a dezbatut probleme importante ale securitatii internationale. Cei doi lideri au avut, in cea mai mare masura, aceleasi opinii. Momentul Irak poate fi pus la trecut, in ce priveste efectul lui asupra relatiei transatlantice.

D.R.: Cu toate acestea, anul trecut, in luna martie, cand presedintele Basescu a facut prima sa vizita oficiala la Berlin, cu prilejul intalnirii de la Friedrich-Erbert Stiftung, la care a participat si doamna Susanne Kastner, s-a mentionat spusa presedintelui, “axa Washington-Londra-Bucuresti”. A fost, la momentul respectiv, o afirmatie care a trezit oarecare sensibilitati.

B.M.: Sigur, pe axa Washington-Londra-Bucuresti se afla si Berlinul, si Parisul, se afla si alte capitale europene, iar aceasta afirmatie nu trebuie inteleasa, ca excluzand dimensiunea europeana a politicii externe romanesti. Am dovedit din plin, de atunci si pana acum, si vom dovedi si in continuare, ca dimensiunea europeana este esentiala in politica externa romaneasca.

D.R. : Cum este atmosfera la Berlin, in contextul analizei Raportului de tara, in vederea aderarii Romaniei la UE.?

B.M.: Aderarea Romaniei si Bulgariei la UE trezeste un interes ridicat in Germania, iar acest lucru se poate vedea zilnic in presa germana. Ceea ce e insa interesant, este ca, aderarea celor doua tari face parte dintr-o dezbatere mult mai larga, care vizeaza in general viitorul Uniunii Europene.

Subiectul este legat de viitorul extinderii UE, de reluarea procesului privind Tratatul Constitutional, de rolul politic al UE pe scena internationala. Iar ingrijorarile germane sunt legate nu atat – sau, mai bine zis, nu exclusiv – de performantele celor doi noi membri, cat de functionarea viitoare a UE.

D.R.: Din cate ati putut observa la Berlin, se pune la indoiala anul de aderare 2007?

B.M.: Nu cred ca se pune la indoiala anul de aderare al Romaniei si Bulgariei. Asa cum am spus, preocuparea pare mai degraba indreptata spre modul in care Uniunea Europeana va putea sa functioneze intr-un format atat de larg, care va implica adaptarea structurilor, mecanismelor si reglementarilor interne.

Rezervele care se manifesta inca, in ce priveste Romania si Bulgaria, trebuie privite si din acest unghi.

D.R.: Tarile UE pot prezenta, la un moment dat, optiunea ca, sapte ani de zile de la aderarea noilor membri, acestora sa nu li se dea dreptul la munca libera pe teritoriul lor. A activat Germania aceasta optiune vis-a-vis de Romania si Bulgaria ?

B.M.: Se vorbeste de diverse variante post-aderare, care pot cuprinde si anumite clauze de protectie si care ar putea viza, evident, si aspecte legate de libera circulatie a fortei de munca. Ramane insa de vazut, care vor fi recomandarile Comisiei Europene in aceasta directie si ce decizie va adopta Consiliul European.

Deci, hai sa mai asteptam putin, sa vedem ce va spune urmatorul raport al Comisiei, sa vedem cum se va derula calendarul pana la aderarea nostra formala. O singura precizare vreau sa fac: chiar daca vor fi activate, asemenea clauze nu sunt exceptionale, unele dintre acestea au fost aplicate si celorlalte zece tari, care au aderat inaintea noastra la Uniunea Europeana.

D.R.: In timpul scurs de la preluarea misiunii dvs. la Berlin, deci doua luni, ati avut prilejul sa o cunoasteti pe doamna Susanne Kastner, care este vicepresedinta Parlamentului german? Dansa este extrem de angajata pe relatia cu Romania, atat din punct de vedere cultural, cat si social si economic. Cum vi se pare aceasta dedicare, a unui inalt oficial german, pentru Romania?

B.M.: Mi se pare extrem de benefica pentru tara noastra si nu putem fi decat fericiti sa avem un asemenea prieten, care pune atat de multa pasiune pentru consolidarea relatiilor bilaterale. Doamna Kastner a facut foarte mult in aceasta directie, conduce Forumul Romano-German si este implicata in multe proiecte, care vizeaza Romania.

Ma bucur sa o avem alaturi de noi, in eforturile de integrare in UE si in cele menite sa dezvolte relatiile romano-germane.

D.R.: Ati avut, pana acum, contact cu comunitatea romana din Germania? Sau, cu cea originara din Romania: sasi, svabi, unguri?

B.M.: Da, am avut primele contacte cu comunitatea romaneasca din Berlin si am avut cateva contacte si cu reprezentanti ai sasilor si svabilor. In perioada 3-4 iunie, vor avea loc evenimente importante atat pentru sasii, cat si pentru svabii din Germania (n.r. Heimattag-urile comunitatilor de sasi si de svab, de la Dinkelsbuehl si, respectiv, Ulm).

Este emotionant sa vezi, in continuare, atat interes din partea lor pentru Romania si pentru radacinile lor din Romania.

D.R. : In ceea ce priveste comunitatea de romani din Nuernberg, care se zice ca ar fi cea mai mare ca numar din Germania, veti avea prilejul sa o cunoasteti chiar azi. Ii veti adresa cateva cuvinte?

B.M.: Astazi, la Nuernberg, vom asista la un eveniment special, sfintirea catedralei mitropolitane in prezenta Prea Fericitului Patriarh Teoctist, a numeroase inalte fete bisericesti din Romania si din diaspora. Este un moment cu o deosebita incarcatura spirituala, iar cuvintele Patriarhului vor fi mult mai potrivite cu atmosfera si mult mai asteptate de romanii din Nuernberg.

Dealtfel, momentul de azi vine dupa un altul, la fel de important pentru comunitatea romana din Germania: ieri am participat la punerea pietrei de temelie a bisericii ortodoxe romanesti, ce urmeza a se construi la Berlin.

D.R.: Puteti sa ne dati cateva detalii despre acest proiect, care este finantat, dupa cum se stie, si cu sprijinul Departamentului pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni al MAE?

B.M.: Sigur, si imi pare bine ca ati mentionat acest lucru. MAE si DRRP au contribuit cu o suma considerabila pentru achizitionarea terenului si constructia acestei biserici, in conditiile in care bugetul MAE nu este deloc atat de substantial, pe cat ni l-am dori. Cred ca este un efort care merita subliniat si care vizeaza atat prezentul, cat si viitorul prezentei romanesti la Berlin.

Biserica este esentiala, pentru pastrarea si consolidarea, nu numai a credintei si traditiilor noastre romanesti, dar si a spiritului comunitar.

D.R.: Considerati totusi ca, la o populatie romaneasca traitoare la Berlin, evaluata la trei-patru mii de oameni, alegerea locatiei acestei constructii de biserica are, mai ales, o functie reprezentativa?

B.M.: De aceea am spus, ca e vizat si prezentul, si viitorul. Trebuie sa ne gandim ca Berlinul este, si va ramane, o mare capitala europeana. Iar aceasta biserica nu e facuta numai pentru astazi, ci si pentru viitorul prezentei romanesti intr-o mare capitala europeana.

D.R.: Cu alte prilejuri, va refereati la modul in care Romania, membra a NATO, poate sa serveasca drept platforma de largire a Aliantei inspre Ucraina si Moldova. Insusi presedintele Basescu s-a implicat puternic intr-un proiect in acest sens, iar Fondul German Marshall, in cadrul reuniunii din 19 ianuarie de la Berlin, si-a aratat disponibilitatea sustinerii acestor proiecte.

Cum evaluati, ca fost ambasador al Romaniei la NATO, aceste actiuni de extindere a Aliantei Nord Atlantice inspre Est?

B.M.: Pentru noi, Republica Moldova, Ucraina, zona Marii Negre, reprezinta o vecinatate de maxima importanta si avem tot interesul ca aceasta zona din Est sa fie o zona stabila si ancorata la Europa.

Daca ne gandim la prezenta Romaniei si Bulgariei in NATO, la extinderea Uniunii Europene prin aderarea Romaniei si Bulgariei, la semnificatia energiei pentru politica si securitatea europeana, atunci vedem ca Marea Neagra, ca entitate geostrategica, capata un loc din ce in ce mai pregnant.

Acest lucru se vede si in preocuparile NATO si UE, si intr-o “gandire regionala” din ce in ce mai mai dinamica: tarile din zona devin din ce in ce mai preocupate de situarea lor geostrategica, in contextul apartenentei lor la regiunea extinsa a Marii Negre.

In aceste eforturi se inscrie si initiativa romaneasca de a organiza, la inceputul lunii viitoare, Forumul Marii Negre, care se doreste a coagula proiecte, initiative, strategii regionale, fara a duplica eforturi care au loc in alte formate.

Intentia Forumului este de a strange laolalta tarile din regiune si de a canaliza energiile intr-o directie comuna, care sa vizeze securitatea, stabilitatea si prosperitatea regiunii. Evident, conectarea zonei la initiativele si proiectele Uniunii Europene si ale NATO este foarte importanta.

In acest fel trebuie percepute, interesul constant al Romaniei in directia Marii Negre si sprijinul pe care dorim sa-l acordam tarilor din zona.

D.R.: In incheiere, doriti sa adresati cateva cuvinte comunitatii romanesti din Germania?

B.M.: Desigur. Doresc ca romanii din Germania sa stie, ca ambasada Romaniei va ramane, ca si pana acum, aproape de comunitatea romaneasca. Aceasta comunitate, atat de activa, are un rol important in strangerea relatiilor dintre Romania si Germania.

D.R.: Ne putem gandi la un sprijin moral sau chiar practic in directia sustinerii diverselor proiecte care exista din partea comunitatii si care au fost inaintate la Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni al MAE ?

B.M. : Puteti fi sigura ca MAE acorda atentia necesara acestor proiecte, care ne ajuta si pe noi, nu doar comunitatea. Prin intermediul comunitatii romanesti din Germania, ne ajutam si noi, ca natiune si ca tara.