Stolojan: Leul este supraevaluat
Teodor Stolojan, consilier prezidential si fost prim-ministru al Romaniei la inceputul anilor ?90, critica politica de apreciere a leului si spune ca deficitul mare de cont curent ar putea fi un risc pentru economia romaneasca, in cazul aparitiei unei crize financiare in regiune.
Risca Romania o crestere periculoasa a deficitului de cont curent si a celui comercial?
Din pacate, risca, pentru ca in momentul in care apreciezi leul, exportul este descurajat si importul este incurajat. Cat timp va dura aprecierea leului vom avea marirea deficitului sau, in cel mai fericit caz, mentinerea deficitului balantei comerciale.
Pana la deficitul de cont curent, mai intervin serviciile, transferurile de venituri produse de capital si, daca va uitati in balanta de plati cu date provizorii publicata de BNR pe anul trecut, veti constata ca au iesit din Romania trei miliarde de euro, deci transferuri imense de capital sau castiguri de capital.
Asta arata, pe de o parte, ca investitiile in Romania incep sa se maturizeze si incep sa transfere profit, dividende. Pe de alta parte, este vorba si de castiguri de capital realizate de investitiile speculative.
Riscul major al Romaniei este deci deficitul mare de cont curent, 10% din PIB, generat de deficitul mare al balantei comerciale, care este doar in parte amortizat de intrarile de transferuri care se fac de catre cei care lucreaza in afara.
De ce spuneti ca este un risc major?
Acest deficit de cont curent este finantat din intrarile de capital, investitii straine, capital speculativ si de creditele financiare.
Dimensiunea acestui deficit de cont curent, in conditiile in care avem o intrerupere substatiala de intrari de capital (sub o forma sau alta: investitii straine, credite comerciale, credite financiare), ne pune automat in situatia de a reduce consumul cu 10% din PIB, ceea ce este un lucru destul de dificil.
Dar ce ar putea determina diminuarea brusca a intrarilor de capital?
Se poate intampla ceva in jurul Romaniei. O criza financiara, cum s-a propagat in ?97-?98, care a plecat din Asia, a trecut prin Rusia si a ajuns la noi. La fel se poate intampla si astazi. In acel moment, scade increderea in zona respectiva, si nu mai are nici o importanta ce se intampla in Romania.
Sigur, spunem ca avem rezerve internationale, pe care le putem folosi pe o perioada scurta de timp, dar, in momentul in care avem un dezechilibru fundamental structural, cum avem noi pe contul curent, a folosi rezervele valutare ca sa acoperim gaura nu ne ajuta, pentru ca se produce o hemoragie.
Nici o tara nu-si epuizeaza rezervele valutare incercand sa acopere o gaura produsa de un deficit structural. Trebuie intervenit cu reforme structurale foarte clare.
Considerati ca leul, in acest moment, este supraevaluat?
Da, categoric, este supraevaluat. Aprecierea leului, cumulata, depaseste cresterea productivitatii si diferenta de inflatie, inca foarte ridicata, intre inflatia din Romania si inflatia din tarile in care noi avem principalul comert. In UE avem o inflatie in jur de 2% de mai multi ani, in Romania am avut o inflatie intre 5 si 10%. Abia acum am coborat sub 5%.
Pe de o parte, avem diferenta de inflatie, care ar trebui sa se reflecte in deprecierea leului, pe de alta parte, avem deficitul clar al balantei comerciale si al contului curent. Sunt semnale care, oriunde in lume, provoaca deprecierea monedei nationale.
Dar de unde provine, de fapt, aceasta apreciere?
Provine strict din excesul de valuta care intra in Romania. Nici productivitatea muncii, care a crescut substantial, nu justifica aprecierea leului. Daca ne uitam la balanta de plati externe a Romaniei, observam un lucru fenomenal, nemaiintalnit in istoria Romaniei: intrarile pe contul de balanta comerciala (adica din exporturile de marfuri) sunt mai mici decat intrarile pe contul de capital.
Avem un curs de schimb determinat de raporturile din contul de capital, deci un „leu financiar”. Asadar, leul este supraevaluat, iar aceasta politica contribuie la o disproportie intre cresterea exportului si a importului.
Credeti ca Romania s-ar putea confrunta cu un scenariu asemanator celui din Ungaria care a provocat o devalorizare a forintului?
Este posibil oricand daca se petrec cateva lucruri. Observam, si pentru mine e o surpriza neplacuta, ca, in partea de transferuri a contului curent, sumele transferate drept venituri din capital au ajuns la trei miliarde de euro, in timp ce intrarile celor care muncesc in strainatate sunt de peste patru miliarde de euro. Daca aceste cifre sunt corecte, ajungem sa echilibram aceste sume.
O cadere, dintr-un motiv sau altul, a intrarilor de capital ne poate duce intr-o situatie extraordinar de grea. Scanteia declansatoare poate proveni din afara Romaniei, gen Ungaria, Cehia, Polonia, care au si ele probleme serioase de echilibru financiar. Aceste piete financiare sunt mult mai mari decat Romania.
O cadere a acestora inseamna panica in lumea investitorilor, mai ales a celor speculativi, si fuga lor din regiune. Daca oprirea intrarilor de capital e de una-doua luni, se acopera cu rezervele valutare, dar daca e de durata, avem probleme serioase. Atunci trebuie intervenit cu reforme structurale, sa colectam deficitul de balanta comerciala. Aceasta reforma poate sa insemne si deprecierea masiva a leului.
de Gabriela Dinescu
INTERVIURILE HotNews.ro