Noua Caledonie rămâne în stare de revoltă, în ciuda descinderii forțelor de securitate franceze. Șase morți în urma protestelor
Manifestațiile organizate de grupurile locale pro-independență continuau luni în Noua Caledonie, teritoriu francez de peste mări, în ciuda eforturilor făcute de guvernul de la Paris de a calma situația. Protestele au început după ce parlamentul de la Paris a aprobat un proiect de lege care modifică regulile electorale și, spun criticii, ar putea marginaliza populația indigenă, scriu Reuters și AFP.
Președintele francez Emmanuel Macron a convocat pentru luni seară o nouă reuniune a consiliului de apărare și securitate pentru a discuta despre revoltele violente din Noua Caledonie.
Este a treia reuniune de acest gen în mai puțin de o săptămână, primele două având drept rezultat mai întâi decizia de a declara starea de urgență pe teritoriul francez și apoi de a trimite întăriri pentru a ajuta forțele guvernamentale locale să restabilească ordinea.
O mie de polițiști au sosit din Franța în Noua Caledonie, urmarea fiind că luni, străzile erau relativ calme, după o săptămână de tulburări. Duminică, forțele franceze au spart zeci de baricade în încercarea de a prelua controlul asupra drumului principal către aeroportul arhipelagului.
„Ordinea republicană va fi restabilită cu orice preț”, a declarat înaltul comisar al guvernului francez, Louis Le Franc, reporterilor din Noumea. Dacă separatiștii „vor dori să-și folosească armele, vor risca ce este mai rău”, a avertizat el.
Tensiunile sunt în continuare la cote înalte. Șase persoane au fost ucise, iar tulburările au lăsat în urma lor mașini incendiate și magazine jefuite.
Grupul de activiști care organizează protestele din insula din Pacific a anunțat că manifestațiile, inclusiv blocajele de pe drumuri, vor continua.
Blocajele rutiere au făcut dificilă aprovizionarea cu alimente a magazinelor din mai multe zone sau asigurarea unor deplasări sigure pentru personalul medical, au declarat oficialii guvernamentali din Noua Caledonie.
Le Franc, cel mai înalt oficial francez din teritoriu, a declarat duminică că o operațiune a poliției pentru a recâștiga controlul asupra drumului care face legătura între capitala Noumea și aeroportul internațional va dura câteva zile.
Compania aeriană Aircalin a anunțat și ea că aeroportul va rămâne închis până joi. Din această cauză, aproximativ 3.200 de persoane așteptau să părăsească Noua Caledonie sau să ajungă pe acest teritoriu francez, a declarat guvernul local.
Manifestațiile organizate împotriva legii electorale adoptate la Paris au devenit violente lunea trecută, cu focuri de armă trase asupra forțelor de securitate, vehicule incendiate și magazine jefuite, în cele mai grave tulburări pe care le-a cunoscut teritoriul francez de peste mări din anii 1980 și până acum.
„Aceasta este o problemă politică, nu de securitate”
Tulburările au izbucnit în momentul în care parlamentarii din Franța au dezbătut un proiect de lege care ar extinde eligibilitatea alegătorilor la scrutinele locale pentru a include cetățenii francezi care locuiesc pe insulă de peste 10 ani, o schimbare de care criticii se tem că ar putea marginaliza populația indigenă.
După dezbateri îndelungate și uneori tensionate, Adunarea Națională de la Paris a votat în favoarea modificării, cu 351 de voturi pentru și 153 împotrivă.
Partidele politice pro-independență au subliniat că doresc ca guvernul francez să retragă reforma electorală înainte de a relua discuțiile.
„Avem nevoie de acțiuni ferme (din partea guvernului) pentru a calma situația, aceasta este o problemă politică, nu de securitate”, a declarat Dominique Fochi, secretarul general al Uniunii Caledoniene pro-independență.
Sonia Lagarde, primărița orașului Nouméa, capitala Noii Caledonii, a decalrat la rândul ei că președintele Emmanuel Macron nu intenționează să meargă deocamdată mai departe pentru a aviza reforma electorală, pentru care are nevoie de reunirea Congresului de la Versailles, și că așteaptă mai întâi să discute cu oficialii locali.
„Președintele Republicii nu trebuie să convoace Congresul la Versailles. Nu în acest moment. Cred că președintele a înțeles acest lucru”, a declarat Lagarde pentru Le Monde.
De ce este importantă Noua Caledonie
Aflată în apele calde ale Pacificului de sud-vest, la aproximativ 1.500 km est de Australia, Noua Caledonie are 270.000 de locuitori, dintre care 41% sunt melanezieni (kanak), iar 24% sunt de origine europeană, majoritatea francezi.
Arhipelagul, care și-a primit numele de la exploratorul britanic James Cook, în 1774, a fost anexat de Franța în 1853 și folosit drept colonie penală până cu puțin timp înainte de începutul secolului XX. A devenit teritoriu francez de peste mări în 1946.
Al treilea producător de nichel din lume, Noua Caledonie se află în centrul unei regiuni maritime complexe din punct de vedere geopolitic, în care China și Statele Unite își dispută puterea și influența în domeniul securității și al comerțului.
Macron a tot încercat să reafirme importanța țării sale în regiune. Fără a menționa China, Macron a declarat anterior că dorința Franței de a-și extinde influența în Pacific a fost aceea de a asigura o „dezvoltare bazată pe reguli”.
Problema listelor electorale
Relațiile cu populația indigenă din Noua Caledonie sunt însă complicate. În așa-numitul Acord de la Noumea, din 1998, Franța s-a angajat să acorde treptat mai multă putere politică acestui teritoriu insular din Pacific.
În cadrul acordului, Noua Caledonie a organizat trei referendumuri cu privire la legăturile sale cu Franța, toate aceste scrutine respingând independența. Dar ideea independenței rămâne populară, în special în rândul populației indigene kanak.
Acordul de la Noumea a însemnat, de asemenea, că listele electorale ale Noii Caledonii nu au mai fost actualizate din 1998 – ceea ce înseamnă că rezidenții insulei care au sosit din Franța continentală sau din altă parte în ultimii 25 de ani nu au dreptul de a participa la scrutinul provincial.
Măsura avea rolul de a asigura o mai mare reprezentare a populației indigene.
Guvernul francez a catalogat drept „absurdă” excluderea noilor-veniți de la vot. În acest timp, grupările pro-independență se tem că extinderea listelor electorale i-ar avantaja pe politicienii pro-francezi și ar reduce ponderea alegătorilor și a politicienilor indigeni.