REPORTAJ VIDEO Cum arată viața cu mai puține păcănele pe Valea Prahovei, după decizia Guvernului. Și ce oraș și-a crescut populația la 15.000 de locuitori

Angajații speră să se redeschidă aparatele, în timp ce jucătorii sunt trimiși în online cu „bonusuri”. Iar un oraș a crescut de la 14.800 de locuitori, conform INS în 2021, la 15.196, pe baza unei adeverințe recente, ceea ce face ca „păcănelele” să nu fie eliminate.

• La final de aprilie, cu patru zile înainte să intre în vigoare legea care închide păcănelele în localitățile care au mai puțin de 15.000 de locuitori, HotNews.ro a fost pe Valea Prahovei, în centrul din Bușteni și din Breaza. Angajații din cele zece săli în care am intrat ne-au spus atunci că încă nu exista niciun plan de închidere. Reporterii au revenit după Paște, când legea era în vigoare.
• Am întrebat peste 20 de persoane, printre ei jucători, angajați, proprietari de spațiu și de săli ce părere au despre noua lege. Ce-au răspuns unii dintre ei?

Ecranele păcănelelor din Bușteni sunt acum negre. Prințesele, Motanul Încălțat și fructele s-au stins după ce aparatele au fost scoase din priză. Localitatea are 6.000 de locuitori, potrivit ultimului recensământ al Institutului Național de Statistică (INS).

Angajații refuză să spună dacă și când păcănelele vor fi mutate din aceste săli. Unii dintre ei speră să poată să le repornească. Alții nu știu ce le rezervă viitorul în câmpul muncii.

„Poate le-o da drumul din nou”, spune sub anonimat un angajat. Multe dintre aceste aparate, cunoscute și drept slot machines, sunt în săli de jocuri de noroc, unde se află, între altele, și pariurile sportive. Acestea din urmă sunt motivul pentru care bărbatul continuă să aibă un loc de muncă. Altfel, și-ar pierde jobul.

Angajată: „Prin lege știu că ar trebui să se închidă. Dar chiar credeți că se vor închide?”

În trei săli de jocuri din Bușteni pe ecranele aparatelor oprite sunt lipite mesaje de redirecționare a jucătorilor către online. „Deschide-ți cont online și primești bonusuri suplimentare” sau „În continuare puteți juca la sloturile preferate, dar în online”. Legea nu vizează păcănelele din mediul virtual, care câștigă de la an la an tot mai mulți jucători.

Pe de-o parte, speriați că-și pierd locurile de muncă, pe de altă parte reticenți în fața unei opinii publice tot mai înverșunate pe agresivitatea companiilor de pariuri și jocuri de noroc, angajații nu răspund întrebărilor reporterilor. Își ascultă șefii, la rândul lor, rezervați.

„Prin lege știu că ar trebui să se închidă. Dar chiar credeți că se vor închide?”, ne întreba, acum câteva săptămâni, o tânără care se ocupa de 17 aparate într-o locație din Bușteni. Îmbrăcată cu sacou și fustă neagră, aceasta stătea pe-un scaun înalt, cu un teanc de bancnote în mână, și urmărea cu atenție cinci jucători. Din când în când un bipăit anunța câte un câștigător.

După aplicarea legii, păcănelele ar trebui să dispară din 96% dintre localitățile României, conform estimărilor HotNews.ro. Pe Valea Prahovei, aparatele rămân aprinse în orașele Câmpina și Breaza.

„Ne rămân banii în buzunar” și „tinerii erau cei mai afectați” sunt două dintre lucrurile pe care ni le-au repetat mulți dintre localnicii orașelor care se umplu de turiști în sezon.

Tânăr jucător: „Când ajungi într-un oraș mai mare, bagi și telefonul și tot”

Pe terasa unui bar din centrul Bușteniului, așezat între două săli de jocuri, trei bărbați discută la cafea chiar despre tema actuală a dispariției preconizate a păcănelelor.

Doi dintre ei sunt convinși că-i prea mare efortul să străbată drumul până la Breaza sau Brașov doar ca să-și încerce norocul. „Trebuie să bag benzină. Acum, gândul meu spune din start: S-au închis, nu mai am unde să joc”, explică unul dintre ei, în timp ce-și trage gluga de la hanorac.

Cel mai tânăr dintre aceștia, în vârstă de 20 de ani, nu este atât de sigur că va renunța la jocuri. „Când ajungi într-un oraș mai mare, bagi și telefonul (la amanet, n.r.) și tot.” Prima dată a intrat într-o astfel de sală când avea vreo 13 ani, ca să se integreze într-un grup de băieți. A ajuns să petreacă în jur de patru ore pe zi în lumea sloturilor și a observat că mulți jucători sunt adolescenți.

Proprietarii au rămas fără chiriași

Peste 12.000 de săli de pariuri sportive și aproximativ 400.000 de conturi online pe site-urile dedicate jocurilor de noroc există în România, dar datele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) nu au mai fost actualizate din 2019.

La câțiva pași de bar, un proprietar de spațiu își exprimă îngrijorarea. Firma care avea aparatele a renunțat la chirie peste noapte și i-a făcut o gaură în buget de 1.200 de euro pe lună. „Nu mă așteptam să intre în vigoare atât de repede. Am luat-o ca atare, legea trebuie aplicată; găsim alt chiriaș”, a declarat el.

În majoritatea spațiilor de acest tip, o societate care are licență pentru aparate slot machines caută un spațiu comercial care să le găzduiască fie prin închiriere, fie fără alte costuri, promițându-le proprietarilor că-și vor crește substanțial veniturile. Sunt zeci, chiar sute de anunțuri de acest fel pe OLX și pe Facebook. Așa arată două dintre ele:

Jocul compulsiv este o problemă emoţională

În prezent, lipsesc studiile privind numărul dependenților de păcănele din România. În ultimul an, presa a avansat cifra de 100.000 de oameni, însă datele vin dintr-un studiu de-acum șapte ani realizat de Asociația Organizatorilor de Sloturi. Numărul real nu este cunoscut.

„Nu este dependența de jocurile de noroc în esenţă o problemă financiară?”. Această întrebare se află pe site-ul Jucători Anonimi, comunitate a românilor din țară și din diaspora.

Răspunsul: „Jocul compulsiv este o problemă emoţională. O persoană prinsă în strânsoare de această boală creează munţi de probleme aparent de nerezolvat. Desigur, problemele financiare apar, dar de asemenea și probleme familiale, la locul de muncă sau probleme legale.”

A observat astfel de situații în cazul unui prieten, ne povestește și un băiat care tocmai iese dintr-o sală de pariuri din Bușteni: „Este dependent, a băgat mașini și lanțuri de aur pentru aceste jocuri.”

A jucat și el, dar susține că cea mai mare sumă pierdută a fost de 200 de lei. Crede că e un lucru bun că nu vor mai fi păcănele în orașul lui, dar i se pare o problemă că lumea poate continua să joace online.

ONJN nu a răspuns

Pe lângă legea intrată recent în vigoare mai există alte șapte proiecte ce vizează industria păcănelelor. Multe dintre ele vizează limitarea sau chiar interzicerea reclamelor și au fost depuse de USR, care a acuzat de „ipocrizie” PSD și PNL, potrivit HotNews. „E praf în ochi dacă interziceți păcănelele doar în localitățile sub 15.000 de locuitori”, a susținut, în aprilie, deputatul USR Ionuț Moșteanu.

Până la publicarea acestui material, ONJN nu a răspuns solicitării HotNews.

Un turist rezumă limpede părerea mai multor oameni cu care am vorbit: „Industria jocurilor de noroc nu e benefică decât pentru cei care o dețin. (…) Muncește amărâtul cu ziua, ridică la saci de ciment, câștigă 200, vine și-i bagă seara, mai pleacă și cu datorii.”

Șapte săli în centrul unui oraș cu 15.000 de locuitori

La 30 de kilometri de Bușteni, aparatele luminează în continuare sălile întunecoase. În centrul din Breaza, pe o distanță de 550 de metri, am găsit șapte săli cu sloturi.

Orașul are 14.800 de locuitori, conform INS. Însă Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (D.G.E.P.) a transmis recent către primăria orașului un document care atestă că sunt peste 15.000 de oameni. Mai exact: 15.196, conform unei adeverințe pe care ne-au arătat-o cei de la Loteria Română. A fost singura instituție care ne-a pus la dispoziție o hârtie. 15.271, a susţinut proprietara unei săli de jocuri că ar fi numărul aflat pe adeverinţa sa, însă a refuzat să ne arate vreun document care ar dovedi acest număr. „Sigur suntem peste 15.000, avem documente, doar că nu le avem aici, sunt la şeful, nu putem să vi le arătăm”, ne-au spus angajaţii celorlalte săli de jocuri.

Potrivit legii, „dovada numărului de locuitori se face prin adeverință eliberată de primăria în a cărei rază teritorială” se află sala de jocuri.

Toate primăriile sunt obligate să ofere aceste adeverințe, întrucât numărul locuitorilor s-a schimbat de la Recensământul INS din 2021.

Am încercat să cerem lămuriri de la primarul Bogdan Novac (ex USR, actual PNL), însă acesta a refuzat dialogul cu reporterii după intrarea în vigoare a legii. La finalul lunii aprilie, cu câteva zile înainte ca legea să fie aplicată, Novac ne spunea că nu ştie numărul oficial de locuitori din oraşul pe care-l administrează: unii au plecat la muncă în diaspora, dar au buletinele pe Breaza, alții s-au mutat recent. Și că primăria va solicita date la D.G.E.P.

„Trebuie să avem oficial numărul populației, să știm dacă se aplică sau nu legislația. Realist vorbind este un fenomen național, peste tot este abundența caselor de pariuri, de jocuri”, a spus atunci primarul. Întrebat dacă au existat presiuni din partea reprezentanților industriei, primarul a infirmat.

„Nu pot să spun că au fost făcute presiuni sau acțiuni constante față de administrația locală, întrebări informative au fost, dar este o discuție firească. Este normal ca acești oameni să știe dacă legislația afectează sau nu Breaza.” Conform primarului, aproximativ zece astfel de puncte de lucru se află în localitatea condusă de el, iar fiecare are cam doi-trei angajați.

După intrarea în vigoare a legii, Bogdan Novac a refuzat să mai răspundă la alte întrebări.

„Vin în România și joc la păcănele”

Pe Daniel îl găsim la un aparat dintr-o sală mică din Breaza. Își cere banii câștigați: 400 de lei. „E mult, nu?” îl întrebăm. Râde. Râde și angajata care-i dă banii. „Am băgat 350 de lei”, explică el de ce câștigul nu este unul mare. Dar cel puțin de data asta nu i-a pierdut. Nu încă.

Daniel e muncitor în construcții în Irlanda, vine acasă în Breaza de câteva ori pe an. „Am limită de 300 de lei. Dacă pierd, nu mai joc”, spune el. Joacă doar când vine în România: dacă stă trei săptămâni acasă, patru zile trece și pe „la aparate”. În Irlanda nu are acces la păcănele, poate juca doar online, dar asta pentru că folosește conturile din România.

Legea privind jocurile de noroc și loteriile din 1956 interzice cazinourile în Irlanda, a scris The Irish Post acum câteva luni, dar cei din industrie au găsit o portiță legislativă: cluburile de jocuri de noroc private pot funcționa. Până acum, s-au înființat 14 astfel de cluburi, unde membrii pot juca inclusiv poker, la ruletă și la păcănele.

Preferă însă să vină fizic: e alt sentiment când dai în buton, „simți altfel aparatul”. Online are mai puțin farmec, spune el, „stai cu telefonul în mână”. Are prieteni care au făcut multe împrumuturi după ce și-au pierdut banii. „Dar n-au ca mine familie și copii” și adaugă că el și-a impus singur o limită pe telefon, pentru cele două conturi pe care le are la două case de pariuri.

„Patru-cinci persoane de la Comarnic vin constant după ce s-au închis acolo sălile”, povestește angajata unei alte agenții din Breaza. Sunt doar 15 minute de mers cu mașina între cele două localități.

„Șeful meu mi-a spus: Când nu e nimeni, mai bine dormi sau te uiți la film decât să te atingi de ele”

O altă angajată crede că, într-un oraș atât de mic ca Breaza, agenția nu ar rezista doar din pariuri, fără aparate. Într-un fel, adaugă ea, s-ar bucura „să se termine cu păcănelele”. Are un fiu adolescent și „n-aș vrea să cadă în patima asta”. Ea nu s-a jucat niciodată, deși lucrează într-o sală cu aparate de peste patru ani. „Șeful meu mi-a spus: Când nu e nimeni, mai bine dormi sau te uiți la un film decât să te atingi de ele.” I-a spus asta după ce o altă angajată a furat bani din casieria sălii de jocuri pentru a alimenta, fără succes, aparatul.

O întrebăm și despre cazuri de jucători care vor să se autoexcludă, conform unei legi promulgate de președintele Iohannis în noiembrie 2022. A auzit despre „program” la TV, dar nu știe cum se poate aplica momentan.

În toate cele șapte săli în care am intrat în Breaza, doar cea care aparține de Loteria Română are un sistem de autoexcludere: angajata introduce datele din CNP în baza de date a Loteriei și află dacă persoana respectivă se află pe listă sau nu. Sistemul lor este însă unul intern.

„Mă gândesc să-mi fac o spălătorie”

Într-un oraș mic ca Breaza, jucătorii sunt clienți fideli, „majoritatea celor care vin zi de zi sunt din zonă”, spune angajata sălii de lângă un mic fast food. Mai rar să intre turiștii pentru aparate care n-au un brand cunoscut deasupra ușii.

„Sunt curioasă dacă le-ar opri și online”, ne întreabă lucrătoarea de la sală, cu privire la celelalte proiecte de lege care așteaptă în Parlament. „Păi, atunci ce-am făcut, dacă acolo rămân? Toți avem acces la telefoane!”

În acest context, unii afaceriști din industria jocurilor de noroc sunt pesimiști în legătură cu viitorul afacerii. „Dacă lucrezi legal, știi cât ai profit la asta? Maximum 10%. Mă gândesc să-mi fac o spălătorie”, încheie o antreprenoare din Breaza, în timp ce pe fundal se aud butoanele aparatelor lovite ritmic de jucătorii din fața ecranelor.