Cum a ajuns partidul fondat de Maia Sandu să dezinformeze în numele PNL
În ultimele zile liderii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova duc o campanie de „informare prin dezinformare” despre alegerile europarlamentare din România în numele Partidului Național Liberal. Liderii actuali ai PAS (și nu Maia Sandu, precizăm de la bun început) promovează intens un vot pentru PNL, partid cu o imagine bună la Chișinău comparativ cu PSD, dar omițând de fiecare dată să menționeze că cele două partide candidează împreună, pe o listă comună, și nicio postare sau comunicat al acestora nu include referiri și la PSD. Mai mult, postările includ doar sigla PNL și încearcă să inducă ideea că se votează doar anumiți membri ai PNL, cei mai vizibili la Chișinău, din nou fără referiri la lista de candidați PSD-PNL și votul pe liste.
Nu ar fi nimic ieșit din comun ca PAS să susțină PNL, fiind vorba de aceeași familie politică a popularilor europeni. Este chiar logic și s-a mai întâmplat, inclusiv Maia Sandu și-a declarat suportul pentru PNL în trecut, de data aceasta având doar un mesaj de încurajare a mersului la vot. Cum nu ar fi până la urmă nicio problemă majoră nici ca PAS să susțină inclusiv alianța electorală PSD-PNL care cel mai probabil va da spre jumătate din viitorii europarlamentari români dacă calculele lor politice spun că este cea mai bună opțiune pentru Republica Moldova. Ar trebui însă să își asume această opțiune, nu să dezinformeze și să pretindă că PNL candidează singur.
Ceea ce enervează este această dezinformare practicată de întregul leadership al partidului care vrea să profite atât de încrederea propriilor votanți, cât și de necunoașterea a ceea ce se întâmplă în alegerile europarlamentare din România. Sau în general în politica din România. Și este evident că este un lucru asumat prin repetarea aceluiași mesaj de numeroși lideri ai partidului, de la președintele partidului la numeroși miniștri. Toți, fără excepție, cerând un vot pentru PNL și uneori pentru anumiți membri ai PNL, având doar sigla PNL în postări, fără nicio referire la PSD, doar cu mențiunea că trebuie votată o poziție anume în buletinul de vot care, evident, corespunde Alianței PSD-PNL. E greu de crezut că liderii actuali ai PAS nu știu cine candidează.
Nu se discuta însă aproape deloc despre partidele românești la Chișinău și, de prea multe ori, votul este dat în funcție de orientarea politică din Moldova. Tocmai de aceea un îndemn voalat al PAS de a vota PNL va fi luat de bun de multe ori, fără a se înțelege de fapt că pe lângă membrii PNL se votează de fapt mai mulți membri ai PSD. Nu există ghiduri de vot, nu se oferă niciun fel de suport de către partidele moldovenești sau de cele din România cu privire la alegeri, altfel multe dintre ele aproape invizibile la Chișinău sau vizibile doar în comunicate și întâlniri oficiale.
Republica Moldova are cel mai probabil cel puțin 1 milion de cetățeni cu dublă cetățenie româno-moldovenească. În 2019, la precedentele alegeri europarlamentare, aproape 40.000 au votat în Moldova, dar cu siguranță alte zeci de mii, dacă nu mult mai mult, au votat în alte țări UE sau în România. Chișinăul este considerat cel mai important pilon al politicii noastre externe și, cu toate acestea, partidele românești, cu mici excepții, nu sunt cunoscute la Chișinău.
Există câteva posibile explicații pentru care PAS cere un vot doar pentru PNL, prefăcându-se că uită că PSD și PNL candidează împreună. Prima ține de renumele PSD la Chișinău, un partid văzut prost, apropiat de oligarhul fugar Plahotniuc și care încă încearcă să influențeze alianțele rămășitelor Partidului Democrat din Moldova. Istoric, PSD s-a opus sancționării regimului Plahotniuc, a susținut candidaturi cel puțin controversate și nu a mișcat un deget pentru susținerea reformelor la Chișinău.
PNL, în schimb, are o imagine bună la Chișinău datorată în special apartenenței la aceeași familie politică ca PAS și a performanței unor europarlamentari precum Siegfried Mureșan, foarte vizibil în Moldova, și de altfel singurul “pus la înaintare” pentru a încercă să lipească imaginea sa de cea a alianței electorale PSD-PNL. Ministru de externe din Moldova, de altfel, a cerut un vot pentru PNL cu un banner cu poza lui și a lui Siegfried Mureșan.
Ceea ce refuză să spună PAS este că PNL nu candidează singur, ci pe o listă deschisă de un membru al Partidului Social Democrat, respectiv este dominată de PSD. Siegfried Mureșan este pe locul 12, în timp ce membrii PSD care au avut poziționări cel puțin controversate privind Republica Moldova, precum Mihai Tudose, Gabriela Firea sau Maria Grapini sunt în fața domnului Mureșan. A cere un vot pentru PNL este de fapt un vot pentru alianța PSD-PNL, PNL nefiind de sine stătător.
Amuzant este că partidele care susțin PSD, în speță rămășițele PDM-ului lui Plahotniuc, de tipul Partidul Social Democrat European din Moldova, cer un vot pentru alianța electorală, nu se ascund în spatele unei sigle. Nici partidul primarului prorus al Chișinăului, Ion Ceban, nu se sfiește să își anunțe suportul pentru alianța PSD-PNL, fiind cel puțin controversată deschiderea pe care o are în România unde se vede deseori cu primarii celor două partide. În 2022, la CRPE, am numărat 30 de întâlniri la vârf între Ceban și politicieni de vârf din România, mult și peste Maia Sandu.
Partidele românești, cu mici excepții, sunt puțin vizibile la Chișinău. Unele, precum Uniunea Salvați România, sunt simpatizate de mulți membri PAS, în special de bula reformatoare, deși nu reușesc să se ridice la nivelul declarațiilor și ambițiilor, ba chiar flirtează și cu alte minipartide fără vreo logică anume sau cu obiective declarate, în speță Coaliția pentru Bunăstare (CUB). Partidul Mișcarea Populară, cunoscut datorită președintelui Traian Băsescu, are și el un public fidel. Alianța lor electorală, creată împreună cu Forța Dreptei, ar putea să obțină destul de multe voturi. REPER, de cealaltă parte, este foarte puțin cunoscut.
Discutăm însă de foarte mulți ani de relație privilegiată dintre București și Chișinău, dar încă există un grad de necunoaștere foarte ridicat între ce se întâmplă în spațiul politic în cele două țări. –
INTERVIURILE HotNews.ro