Curtea de Conturi, Niculaie Bădălău și Consiliul JAI

Așadar Niculae Bădălău, vicepreședinte al Curții de Conturi a României, instituție esențială a statului român, a fost reținut de DNA cu propunere de arestare preventivă, pentru grave fapte (penale) de corupție. Cine este acest domn, pentru cei care nu (mai) știu, voi găsi spațiu pentru o scurtă prezentare ceva mai încolo; deocamdată mă opresc asupra comunicatului dat publicității de instituția sus-menționată, care arată așa:

„Curtea de Conturi a României a luat act de comunicatul Direcției Naționale Anticorupție privind măsurile dispuse de procurori cu privire la domnul Niculae Bădălău, consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit.

Curtea de Conturi a României reiterează poziția de susținere a actului de justiție și își exprimă încrederea că autoritățile competente vor soluționa acest caz în conformitate cu prevederile Constituției României și cu reglementările incidente.

Precizăm faptul că, potrivit articolului 54 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „.

Dacă vi se pare ușor insolent acest comunicat, vă asigur că nu vă înșelați, exact aceasta este intenția celui care a aprobat (și probabil a și intervenit cu pixul pe text) difuzarea sa – mă refer, desigur la președintele Curții, domnul Mihai Busuioc -, și printre rânduri ar trebui să citim următorul mesaj: „L-ați arestat pe Niculae? Ei și? Oricum nu-l dăm afară. Hai să vedem dacă îl puteți condamna și mai vorbim…!„

Înainte să ne întoarcem la domnul Niculae Bădălău, să observăm în trecere că actualul președinte al Curții de Conturi (așa cum rezultă din CV-ul domniei sale[1]), numit în octombrie 2017 în funcția pe care o deține în prezent, era secretar de stat și apoi secretar general adjunct în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pe vremea în care Liviu Dragnea era ministrul dezvoltării și, parcă, vicepremier.

În vremea în care premier era Dacian Cioloș, Mihai Busuioc a devenit secretarul general al ministerului dezvoltării, pentru ca, după ce Liviu Dragnea (destul de supărat că nu poate fi premier) și-a instituit primul guvern cu premier proxi, să devină secretar general al guvernului.

Un drăgnist cheie acest Mihai Busuioc, ceea ce l-a și recomandat de altminteri pentru președinția Curții de Conturi, pentru a întregi schema drăgnistă de acaparare a instituțiilor statului în folosul camarilei pe care Dragnea o conducea (vremelnic, cum se știe, pentru că justiția, pe care s-a străduit fără rezultat să o îngenuncheze, i-a venit de hac în cele din urmă și prietenii care nu l-au trădat, l-au făcut uitat).

Acestea fiind spuse, nu cred că este dificil de înțeles tonul comunicatului dat publicității sub oblăduirea actualei conduceri a Curții de Conturi, pentru că în cauză este același vechi conflict între justiția care vrea să-și facă treaba, pe de-o parte, respectiv unul dintre membrii de nădejde a fostei camarile drăgniste, adică Niculaie Bădălău, de cealaltă parte.

Iar Niculaie merită să știe că nu va fi (total) abandonat de membrii frăției din care face parte, chiar publicul crede (naiv) că acea frăție nu ar mai exista.

Primul și cel mai de nădejde susținător este, desigur, actualul președinte al PSD, Marcel Ciolacu, cel care nu l-a mai pus pe listele pentru Parlament pentru alegerile din 2020, dar a avut grijă să-l facă pe vajnicul Niculaie consilier de conturi și vicepreședinte al Curții de Conturi[2]. Iar Marcel Ciolacu este nici mai mult, nici mai puțin decât șeful Camerei Deputaților și viitorul premier al României, nu-i așa?

Reținerea lui Niculaie Bădălău nu a ridicat voci indignate din actuala coaliție de guvernare, PNL și UDMR alăturându-se PSD-ului în așternerea unei batiste groase peste țambalul politicii dâmbovițene.

Și dacă am ajuns aici, îmi permit și o scurtă observație: dacă nu vom fi invitați să ne alăturăm Schengen, înainte să arătăm cu degetul spre satele membre care se opun, nu strică să ne mai gândim oleacă de nu cumva neîncrederea lor are legătură fix cu aceste cazuri flagrante de corupție susținute politic, cum este cel al lui Niculaie Bădălău, de care PSD (alături de coaliția guvernamentală) nici gând să se dezică prompt.

Singurul, dar absolut singurul partid care a luat poziție tranșantă în cazul Niculaie Bădălău și a frondei care se vede de la o poștă a celor care conduc Curtea de Conturi a României – repet, instituție fundamentală a statului român democratic! – este USR, prin Cătălin Drulă, care cere clar revocarea lui Bădălău din funcția pe care (încă) o deține[3].

La Curtea de Conturi, Niculaie Bădălău este vicepreședinte al Autorității de Audit, care iată ce funcție are în cadrul instituției[4]: „… audit public extern, în conformitate cu legislația europeană și națională, asupra modului de gestionare a fondurilor aferente asistenței financiare acordate României de către Uniunea Europeană. Singura autoritate națională competentă să efectueze audit public extern asupra modului de gestionare a asistenței financiare nerambursabile, atribuțiile fiind stabilite prin regulamentele comunitare și legislația națională, exercitarea acestora fiind în acord cu prevederile constituționale ale art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană„.

Incredibil, nu-i așa!

Ce se vede de la Stockholm, Haga sau Viena? Că la noi lupul este paznic la oi. Că îi punem pe unii dintre cei mai corupți politicieni să ocupe poziții din care ar trebui să certifice legalitatea modului în care sunt cheltuite fondurile europene în România. Și, chipurile, coaliția de guvernare face tot ce poate pentru ca România să se bucure de drepturile depline de circulație în Schengen…

Dacă Niculaie Bădălău nu este urgent demis din funcție până la reuniunea JAI din 8 decembrie ac., de ce ne-am mai obosi să (re)punem în discuție integrarea noastră în Schengen, mă întreb (retoric)? Mai bine, vorba președintelui Iohannis, o lăsăm pe altă dată, la calendele grecești.

Domnul Niculaie Bădălău are, altminteri, un CV impresionant, este greu să te îndoiești de competențele sale profesionale. Două licențe la Universitatea de Științe Agronomice și la Institutul Agronomic, o licență în drept la Universitatea Bioterra, trei diplome de masterat la Colegiul Național de Apărare, ASE și SNSPA și un doctorat obținut la Universitatea Valahia din Târgoviște.Citeste intregul articol si comenteaza pe contributors.ro