Reforma la companiile de stat: Ce mai poate face România în doar o lună pentru a nu avea încă un jalon PNRR neîndeplinit

Guvernul trebuie să înlocuiască mare parte din conducerile interimare de la companiile de stat cu manageri profesioniști, în doar o lună de acum înainte. Este o obligație asumată atât prin PNRR, cât și pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Acum nu este cunoscut nici măcar numărul companiilor la care trebuie eliminate interimatele. România are, în total, aproape 2.000 de companii de stat.

La unele dintre companiile de stat, numirile nu sunt făcute în baza legislației privind guvernanța corporativă, adică în urma unor procese transparente de selecție. A fost preferată varianta interimatelor, prelungite la câteva luni.

Nu este clar câte companii sunt în această situație, pentru că nici instituțiile responsabile nu răspund la această întrebare.

În acest context, România s-a angajat ca până la 31 martie 2026 să reducă managementul provizoriu din companiile de stat. Există un jalon (442) din PNRR care prevede reducerea numirilor interimare în consiliile de administrație/de supraveghere cu 50% pentru companiile de stat de la nivel central și cu 10% pentru cele la nivel local.

Instituția care nu oferă informațiile solicitate de Guvern

Pentru a afla care este stadiul procedurilor pentru numirile definitive la întreprinderile publice, HotNews a solicitat informații Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), dar și Guvernului, care gestionează Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP),  super-agenția companiilor de stat.

Reprezentanți ai Guvernului au spus, într-o discuție informală cu HotNews, că nu au putut să transmită informațiile solicitate deoarece AMEPIP nu le-a oferit. 

Recent, premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demiterea miniștrilor și secretarilor de stat în cazul în care se vor mai pierde bani din PNRR.

Avem aproape 2.000 de companii de stat

În România există 1.880 de companii de stat, dintre care 436 sunt în subordinea autorităților centrale, iar 1.444 întreprinderi sunt la autoritățile locale, arată datele transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), la solicitarea HotNews. Potrivit instituției, „o parte dintre aceste întreprinderi sunt cele care asigură infrastructurile critice necesare dezvoltării economiei”.

„Reforma companiilor de stat are o importanță deosebită, întrucât reprezintă un angajament asumat prin PNRR și răspunde, totodată, unor cerințe formulate de OECD în procesul de aderare a României”, spune MIPE.

Potrivit ministerului, „guvernanța corporativă trebuie consolidată pentru a asigura reziliența companiilor de stat”, iar reforma companiilor de stat are o alocare totală de 17,83 milioane de euro. Aici intră și jalonul privind listarea a trei companii, pentru care termenul este august 2026.

„Prioritatea” fără cifre 

De la guvern am aflat că „procesul de eliminare a interimatelor este în derulare și reprezintă o prioritate asumată la nivel guvernamental”. Fără nicio cifră și fără nimic concret:

„Procesul de eliminare a interimatelor este în derulare și reprezintă o prioritate asumată la nivel guvernamental. Autoritățile publice tutelare au demarat procedurile de selecție conform cadrului legal actualizat în 2025, iar AMEPIP monitorizează respectarea etapelor și calendarului”.

Întrebați dacă și când vor începe procedurile de selecție, reprezentanții Guvernului au spus, fără a oferi detalii, că acestea sunt fie în curs, fie în fază de pregătire, în funcție de situația fiecărei companii și de durata mandatelor interimare existente: 

„Obiectivul rămâne finalizarea numirilor definitive până la 31 martie 2026”.

La întrebarea care sunt companiile unde vor fi făcute numiri definitive, Guvernul nu a oferit un răspuns clar: „Lista companiilor aflate în proces este gestionată de autoritățile tutelare, iar AMEPIP publică periodic situații centralizate privind stadiul guvernanței corporative”.

Nici în comunicatele oficiale transmise de AMEPIP nu există informații precise despre situația mandatelor interimare la companiile de stat. Într-un comunicat recent, apare doar că agenția „va continua dialogul cu reprezentanții acestor companii pentru a oferi expertiză pentru demararea procedurilor de selecție în baza legislației privind guvernanța corporativă”.

„Reforma guvernanței corporative nu este un slogan”

​Posibile întârzieri în implementarea jalonului sunt puse pe seama complexității procedurilor- „necesitatea respectării etapelor legale, inclusiv selecția prin experți independenți și verificarea criteriilor de competență și integritate”.

Legat de fondurile europene pentru România care riscă să fie suspendate din cauza neîndeplinirii jalonului, Guvernul a răspuns doar că „nerespectarea acestora ar putea avea impact financiar” și că „tocmai de aceea, procesul este tratat cu prioritate la nivel guvernamental”. 

„Reforma guvernanței corporative nu este un slogan, ci un proces în curs, care presupune selecții competitive, indicatori de performanță și responsabilitate managerială reală”, a adăugat Guvernul în răspunsul prin care evită să ofere date centralizate și informații clare, cu doar o lună înainte de termenul final pentru eliminarea interimatelor la companiile de stat.

Cine conduce super-agenția companiilor de stat

După mai multe încercări eșuate, Guvernul a selectat, la sfârșitul lui noiembrie, un președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Președinte a fost numită Anisoara Ulceluse-Pîrvan, economist, iar vicepreședinți au fost numiți Oana Mihaela Petrescu (economist) și Nicolae Bogdan Codruț Stănescu.

Unul dintre vicepreședinți, Nicolae Bogdan Codruț Stănescu, a avut mai multe funcții în structuri de stat. Despre Bogdan Stănescu, HotNews a scris în iulie 2016 că avea la activ peste 25 de funcții la stat, dintre care opt chiar în acel moment.

Până să ajungă la conducerea AMEPIP, ultima funcție deținută a fost cea de director general la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). A fost director timp de șase ani. A fost demis în primăvara lui 2025 la solicitarea ministrului energiei, după ce a apărut un raport al Curții de Conturi care a scos la iveală un prejudiciu de peste 72 de milioane de lei, în mandatul său, după achiziția unor măști. Curtea de Conturi a sesizat DNA, potrivit Europa Liberă.Despre afacerea cu măști a scris HotNews în premieră în ianuarie 2021. În primăvara lui 2020, la începutul pandemiei, SAPE a cumpărat 95,9 milioane de măști, în urma unui contract semnat cu o companie a statului vietnamez, Orange Pharmaceutical Company LTD. A reușit să vândă doar 5 milioane de măști, iar 90 milioane au ajuns să zacă într-un antrepozit vamal.