Șansele reale ale României de a adera la Schengen: ultimele negocieri cu Olanda, Suedia și Austria și miza majoră în acest moment

Ce șanse are România să fie primită în Schengen la Consiliul JAI din decembrie? 100% un răspuns nu-l poate da nimeni în acest moment.

Cu raportul pozitiv al Comisiei Europene care recomandă ridicarea MCV, esențial în obiecțiile Olandei, la nivel guvernamental optimismul rămâne temperat. Chiar și în condițiile în care o a doua misiune de evaluare cerută de Olanda s-a încheiat săptămâna trecută, iar raportul este „foarte pozitiv”, susțin surse din guvernul de la București, iar negocierile cu Suedia și Austria lasă loc pentru vești bune.

În acest moment, câteva lucruri se conturează, unul dintre ele fiind o posibilă decuplare a României de Bulgaria.

Cum s-a negociat cu Olanda, Suedia și Austria

Prima țară care a ridicat obiecții în privința aderării României la Schengen a fost Olanda. Vestea nu a fost primită tocmai bine la București, în condițiile în care exista un acord diplomatic anterior potrivit căruia Olanda nu se va opune dacă Germania și Franța dau undă verde. Dar s-a întâmplat totuși.

În contextul intern, în care gestionarea problemei refugiaților cântărește mult, Parlamentul olandez – unde guvernul are o majoritate fragilă – a arătat clar rezervele în privința aderării României la Schengen.

O misiune de evaluare pozitivă avusese loc, însă olandezii nu participaseră, iar ăsta a fost un pretext în plus.

Săptămâna trecută însă, pe 17 noiembrie, o nouă misiune de evaluare a avut loc la cererea Olandei. Aceasta a avut trei dimensiuni: protecția datelor, vizele și cooperarea judiciară în materie penală, iar la ea au participat și experți olandezi, precum și din Suedia, o altă tară care a ridicat obiecții.

„Raportul noii misiuni este foarte pozitiv. La vizita organizată pentru Bulgaria expertul olandez nu a participat ceea ce indică o preferință a Olandei pentru România, nu pentru Bulgaria. (…) Concluzia este că Olanda nu poate amâna o decizie pozitivă României. În privința Bulgariei, asta nu mai e problema României”, au declarat surse guvernamentale apropiate cazului.

Demersuri au avut loc și la nivel de președinte, europarlamentari, România primind susținere semnificativă și din partea SUA, dar și din partea Franței, potrivit surselor citate.

„Așteptăm o formalizare a deciziei Olandei care trebuie să treacă prin Parlament și Guvern. Nu putem spune 100% că va susține aderarea la Schengen, dar în direcția asta ne ducem”, au precizat sursele guvernamentale.

În privința Suediei, lucrurile se văd un pic mai relaxat de la București, unde votul din Parlament este pus pe o inabilitate în prima sa acțiune a guvernului de la Stockholm, și el unul minoritar. Guvernul este format din partide de dreapta, iar social-democrații aflați în opoziției s-au aliat cu extrema și au dat, în comisia pentru justiție, un vot negativ propunerii de extindere a Schengen, motivul principal fiind că nu a existat o consultare și o negociere înainte cu Guvernul.

Potrivit surselor citate, Bucureștiul i-a găsit ca aliați în acest sens pe șefii diplomației din Luxemburg și Finlanda, care au o relație bună cu social-democrații suedezi. De asemenea, a existat un lobby la nivel de europarlamentari.

„Social-democrații privesc relația Suediei cu România ca relație strategică. Așteptăm o analiză de impact din partea Guvernului Suediei”, au precizat sursele guvernamentale, în condițiile în care votul din parlamentul de la Stockholm pe mandatul Guvernului la Consiliul JAI urmează să se dea în următoarea perioadă.

În privința Austriei, ultima țară care s-a declarat, prin vocea ministrului de Interne împotriva aderării României la Schengen, „această poziție este un semnal către Comisia Europeană la comunicarea pozitivă” care viza Bucureștiul, susțin oficialii de la București.

„Ei cred că Comisia Europeană se ocupă mai mult de migranții care vin prin sud, iar îngrijorările Austriei nu se iau în considerare. Noi am transmis aceste lucruri Comisiei Europene, iar vineri are loc o reuniune extraordinară a JAI, pe agendă fiind și migrația pe ruta balcanică”, au precizat sursele guvernamentale.

În plus, ministrul de Interne, Lucian Bode, merge miercuri în Austria pentru a discuta cu omologul său, Gerhard Karner, care a declarat săptămâna trecută că țara sa se va opune extinderii Shengene sistemul fiind „disfuncțional”.

E posibilă o decuplare a României de Bulgaria?

La această întrebare, oficialii de la București răspund că „așa se conturează lucrurile”, susținând că Bulgaria a insistat pe cuplarea cu România în dosarul Schengen, Bucureștiul neavând un incovenient în varianta unei decuplări: „Dacă noi intrăm mai repede în Schengen, frontiera cu Bulgaria va fi externă”

Miza majoră pe care autoritățile române se concentrează acum este cum va fi votul în Consiliul JAI. Mai exact, ce se va supune la vot. Între variante ar putea fi Croația și la pachet România și Bulgaria sau Croația și România, iar pentru Bulgaria să se ofere un alt termen.

Importante în context rămân rapoartele pe care Olanda și Suedia le vor da în perioada următoare.