Din Spania la Chișinău, via Rădăuți – Misterul tabloului unei celebre împărătese, detaliat de un colaborator HotNews.ro în ziarul El Pais
Un pictor spaniol necunoscut la el în țară realiza acum aproape 170 de ani un portret al faimoasei împărătese Sissi a Austriei, iar acest tablou a avut un drum neașteptat și complicat, până în România, și apoi în Moldova. Povestea este relatată într-un articol publicat de ziarul spaniol El Pais și semnat de Raul Sanchez Costa, care este și colaborator HotNews.ro.
Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova a prezentat acum șapte ani un tablou restaurat ce o înfățișa pe împărăteasa Sissi a Austriei (1837-1898), un personaj faimos în a doua parte a secolului XIX. Pictura se afla din 1945 într-o pivniță a muzeului de la Chișinău, dar se știau puține despre cum a ajuns acolo și despre autorul ei. Complicatul drum al acestei picturi are puternice legături cu România.
Tabloul este, se pare, opera lui Federico Ruiz, pictor și desenator spaniol care s-a născut la Madrid în 1837 și care a murit tânăr, la 31 de ani. Nu se știu detalii despre împrejurările în care acest artist a putut picta tabloul și sunt istorici de artă care spun că nu el ar fi autorul. Nu se știe ce s-a întâmplat cu tabloul în primele decenii de după crearea lui și nici cum a ajuns așa de departe de Spania, în cealaltă parte a Europei.
Despre drumul tabloului în secolul XX știm ceva mai multe. A aparținut lui Carol și Therese Flamman, un cuplu de evrei români care a donat pictura în 1941 Muzeului Etnografic de la Rădăuți, care fusese înființat în 1934 de acești oameni iubitori de cultură.
Acest muzeu de la Rădăuți a ajuns să aibă în 1943 peste 10.000 de piese de artă, însă totul s-a năruit după ce sovieticii, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au jefuit și acest loc.
Imensul patrimoniu de artă ce se găsea la Rădăuți a fost împachetat în iarna lui 1944 și transportat în patru vagoane ale unui tren, într-o parte necunoscută a marelui imperiu sovietic. Unele opere au ajuns la Chișinău (pe atunci în RSS Moldovenească), iar altele și mai departe.
INTERVIURILE HotNews.ro