Politolog rus, pentru HotNews.ro, după atentatul de la Moscova: „În ultimii 15 ani, forțele de ordine s-au ocupat mai mult cu lupta împotriva opoziției decât cu terorismul”
Un cunoscut politolog rus, Michael Komin, face o radiografie pentru HotNews.ro a contextului și factorilor care au dus la atentatul terorist de la Crocus City Hall, precum și a efectelor acestuia asupra societății: „acest atac, dar și faptul că dronele ucrainene ajung pe teritoriul țării, îi spun alegătorului că garanțiile promise de Putin sunt mult deteriorate”.
În ultimii 15 ani, forțele de ordine din Rusia s-au ocupat mai mult cu „lupta cu opoziția, decât cu combaterea terorismului și extremismului”, iar acesta este unul dintre motivele pentru care a putut avea loc atacul de la Crocus City Hall din regiunea Moscova, soldat cu cel puțin 140 de morți.
Aceasta este opinia politologului rus Michael Komin, originar din Sankt Petersburg, care în urmă cu un an s-a stabilit la Viena.
Expertul este fost director de cercetare la Centrul de Decizii de Management Avansat, Rusia, și laureat al mai multor premii legate de cercetare încă din perioada de studenție la Institutul Național de Cercetare din Petersburg. Komin a fost invitat ca expert la Consiliul European pentru Afaceri Externe (ECFR).
Actul terorist de la Crocus City Hall, regiunea Moscova, care a spulberat peste 140 de vieți, a distorsionat societatea rusă, nu doar din motive absolut evidente la prima vedere. Promisiunile lui Putin privind siguranța oamenilor din țara sa s-au prăbușit.
Explicațiile au fost date de către expertul rus Michael Komin, în cadrul unui interviu pentru Hotnews.ro.
„Rusia a devenit o țintă mult mai accesibilă pentru Statul Islamic decât Europa și SUA”
De ce a avut loc acum acest act terorist?
Michael Komin: Sunt doi factori aici. În primul rând, gruparea Stat Islamic, care a revendicat acest atac, se află demult într-o relație destul de tensionată cu Federația Rusă, din cauza diferitor acțiuni ale Moscovei.
În special pentru că Rusia a susținut regimul lui Bashar al-Assad în Siria, ajutându-l să distrugă, nu doar opoziția, dar și reprezentanța Statului Islamic pe aceste teritorii.
Mai mult, Rusia dezvoltă relații de parteneriat cu talibanii, adică puterea nouă din Afganistan, instalată după ce au plecat americanii. Gruparea Stat Islamic se află în confruntare cu talibanii. Această grupare activează pe teritoriul Afganistan, în apropierea Tadjikistanului.
În pofida faptului că Stat Islamic este slăbit, gruparea tinde să atace „centre ale creștinismului”. Rusia a devenit pentru ei o țintă mult mai accesibilă decât statele europene și Statele Unite ale Americii.
De ce Rusia a devenit o țintă mai accesibilă?
Pentru că resursele care de obicei au fost utilizate pentru lupta cu terorism și extremism, acum sunt îndreptate spre lupta cu opoziția rusă, dar și cu acțiunile forțelor pro-ucrainene de pe teritoriul Federației Ruse.
Despre avertismentul SUA privind posibile atacuri: în ce măsură acesta ar trebui să ajute la evitarea tragediei sau la reducerea numărului de victime? Și în al doilea rând, dacă Rusia, în general, ar fi putut să acționeze ca urmare a informațiilor comunicate de Washington?
Cea mai mare problemă constă în faptul că Rusia, în general, nu prea are încredere în ceea ce spun statele pe care le-a calificat ca „neprietenoase”, în cazul dat – SUA. Din acest motiv, a fost complicat să ia în serios avertismentul acestei țări.
Mai mult, canalele prin care se schimbă informații referitoare la terorism sau la traficul de droguri, care au funcționat cândva, acum funcționează cel puțin prost, pe fundalul războiului în Ucraina. Această neîncredere sau frica că ar fi un atac informațional, evident, a împiedicat Serviciului Federal de Securitate (FSB) să acționeze ca atare.
„Ideea „urmei ucrainene” nu este nici pe departe susținută de toate persoanele publice din Rusia”
Politologul Michael Komin în dialog cu HotNews.ro. via Zoom
Deși ISIS a revendicat atacul, iar SUA au subliniat de mai multe ori că Ucraina nu este implicată în acesta, propagandiștii ruși continuă să insiste pe „urma ucraineană”. În ce măsură această idee este susținută în interiorul societății ruse, în opinia dumneavoastră?
Trebuie să punctez faptul că ideea „urmei ucrainene” nu este nici pe departe susținută de toate persoanele publice din Rusia. Evident, propagandiștii pot să spună orice, este rolul lor, pentru că lucrează pentru publicul intern, pentru a-l ține într-o anumită tensiune și trebuie să-i ofere motive să se gândească la diferite versiuni (n.r.- asupra atacului). Și ei se descurcă bine, dacă inclusiv noi discutăm despre acest lucru acum.
Totuși, vedem sâmbătă, în adresarea sa, Putin a pomenit despre Ucraina, spunând că teroriștii ar fi încercat să se ascundă în această țară, ar fi avut „o fereastră acolo”, dar în mare parte a vorbit despre necesitatea ca țările să se unească împotriva terorismului.
În mod evident, el nu a încercat să vorbească doar despre Ucraina în contextul acestui act terorist. Declarațiile lui au fost mult mai atente decât cele făcute de diferiți propagandiști de la noi.
Ce efecte a avut acest lucru asupra publicului? Încă nu avem indicii clare, nu avem instrumente necesare pentru a măsura această influență. În general, versiunea despre Ucraina este extrem de necredibilă, pentru că este deja demonstrat că acest act terorist a fost comis de către cetățeni ai Tadjikistanului.
Ce observați referitor la efectele atacului în societatea rusă? Trebuie să menționez că am găsit mai mulți martori ai acestui atac, dar oamenii refuză să vorbească. Unul dintre ei chiar mi-a spus că trebuie să se coordoneze cu șefii lui de la serviciu și să obțină permisiunea de a vorbi cu noi, deși nu este persoana publică.
În primul rând, trebuie să spunem că cetățenii ruși refuză deja de mult timp să ofere comentarii pentru presa străină. Asta pentru că Kremlinul a introdus în legislația rusă mai multe articole neclare și limitări, care sunt greu de interpretat pentru oamenii de rând. Din acest motiv, ei nu înțeleg de unde și cum poate veni un pericol pentru ei.
Este vorba și despre articolele (n.r.- din lege) privind discreditarea armatei, dar și cele legate de colaborarea cu organizațiile străine. Oamenii preferă să nu riște și să nu ofere comentarii pentru presa străină. Aici nu este nimic de mirare, statul rus face totul pentru a ridica „prețul” comunicării cetățenilor săi cu presa străină.
Însă, într-adevăr, problema constă și în faptul că acest act terorist a demonstrat societății ruse că se află într-o poziție destul de vulnerabilă. În toate mandatele sale, în comunicarea publică cu nucleul său de susținători, Putin a promis siguranță, pe lângă stabilitatea economică și oportunitățile de dezvoltare a afacerilor.
Acum, pe fundalul atacurilor din Belgorod, faptul că dronele ajung până la mijlocul teritoriului Federației Ruse, dar și a altor probleme cu care se confruntă cetățenii ruși din cauza războiului în Ucraina, plus acest act terorist în care au murit aproape 150 de oameni – totul spune alegătorului rus că acel contract social și garanțiile pe care le promitea Putin sunt destul de mult deteriorate.
Acum omul trebuie să înțeleagă cum să-și construiască viața, dacă nu poate să obțină nimic de la stat, inclusiv garanții de securitate.
Dacă acest act terorist ar fi avut loc înainte de alegerile prezidențiale din Rusia, așa cum ar fi fost planificat, în ce măsură ar fi putut influența rezultatele alegerilor?
Acest fapt ar îngreuna „mobilizarea administrativă” pentru ca așa-zisele colective de muncă să iasă împreună la vot. Dar trebuie să înțelegem că alegerile prezidențiale sunt în totalmente controlate de administrația prezidențială, inclusiv prin falsificarea directă (n.r.- a votului).
Noi cunoaștem că analizele arată că prin falsificări au fost adăugate cel puțin 22 de milioane de voturi în favoarea lui Vladimir Putin. Acest lucru demonstrează că procesul de vot a fost controlat destul de mult, astfel, acest act terorist nu ar fi schimbat nimic în mod semnificativ.
„Nu este nimic de mirare că forțele de ordine din Rusia lucrează atât de prost”
Sunteți politolog, dar încercăm să înțelegem situația din diferite puncte de vedere: după cum am văzut din imaginile și mărturiile oamenilor, nimeni din structurile de forță nu ar fi încercat să-i oprească pe loc, în momentul tragediei. După cum știm, aceștia au fost reținuți abia după patru ore, când deja erau în alta regiune. De ce credeți?
În general, nu este nimic de mirare că forțele de ordine din Rusia lucrează atât de prost. În ultimii 15 ani, ei nu s-au ocupat cu lupta împotriva terorismului și extremismului, ci cu lupta împotriva opoziției ruse, cu represiunile interne. Atunci când te ocupi cu aceste lucruri, îți pierzi din viteza de reacție și alte abilități necesare.
Mai mult, este și un mare flux de cadre, pentru că nu toți sunt gata să se ocupe cu represiunile asupra oamenilor. Din acest motiv are loc această degradare a capacităților de a asigura măsuri de securitate. Este greu de imaginat anumite acțiuni eroice ale forțelor de ordine în asemenea situații.
Mai trebuie să știți că toate măsurile de securitate sunt concentrate anume la Moscova. Actul terorist a avut loc în regiunea Moscovei, (orașul Krasnogorsk, Podmoscovie – n.r.). Acolo deja sunt și alte drumuri, și alte distanțe. Anume din acest motiv a fost ales un complex din regiunea Moscovei, nu din Capitală propriu-zis.
Vă așteptați și la alte atacuri? Și forțele de ordine ruse se vor pregăti mai bine?
Este greu de spus. Evident, dacă Statului Islamic va avea posibilitatea va profita de această situație. În același timp, Kremlinul va urmări mai aproape acest subiect.
Acum forțele suplimentare se vor ocupa cu monitorizarea riscurilor teroriste legate cu Tadjikistan sau cu alte state musulmane. Cred că vor fi luate anumite măsuri și nivelul de securitate va fi sporit pentru o anumită perioada de timp.
Pe de altă parte, războiul continuă și forțele de ordine ruse oricum vor fi concentrate în direcția Ucrainei. Degradarea și corupția în rândul forțelor de ordine ale Rusiei vor continua. Nimic nu se va schimba.
INTERVIURILE HotNews.ro