„A făcut mai multe decât orice alt papă”. Schimbările făcute de Papa Francisc care au deschis noi oportunități pentru femei

Papa Francisc, care a murit luni la vârsta de 88 de ani, a fost suveranul pontif care a adus cele mai multe femei în funcții de conducere în Vatican. Deși a deschis spații de decizie în structura Bisericii Catolice, a evitat să avanseze în direcția hirotonirii femeilor, lăsând în urmă o moștenire complexă, marcată de pași istorici, dar și de limitele unei tradiții încă greu de clintit, scrie Reuters. 

De-a lungul pontificatului său început în 2013, Papa Francisc a numit mai multe femei ca niciodată în poziții de conducere în structura Bisericii Catolice. 

Ultima decizie a venit din spital, în februarie 2025, când a numit-o pe sora Raffaella Petrini într-o funcție echivalentă cu guvernatorul Vaticanului. A fost prima femeie numită în această funcție. Cu câteva săptămâni înainte, Papa făcuse o altă numire istorică: sora Simona Brambilla a fost aleasă să conducă un departament vatican responsabil cu ordinele religioase din întreaga lume, scrie Reuters.  

„A făcut mai mult decât orice alt papă pentru a se asigura că femeile sunt incluse în număr mai mare și în poziții de autoritate mai înalte”, a spus Anna Rowlands, profesoară la Universitatea Durham și consilier ocazional al Vaticanului. „Și totuși, cea mai mare parte a acestei schimbări s-a produs în limitele sistemului existent, flexând structura (doar) puțin”, a adăugat Rowlands. 

Femei în posturi cheie

Prima numire a făcut-o în 2016, când Barbara Jatta a devenit prima femeie directoare a Muzeelor Vaticanului. În 2021, sora Nathalie Becquart a fost numită co-subsecretar al Sinodului Episcopilor, cu drept de vot – o premieră. Un an mai târziu, sora Alessandra Smerilli a fost promovată în funcția a doua ca importanță în departamentul pentru dezvoltare umană integrală.

Papa Francisc a inclus și două femei în comisia care selectează episcopii – structură exclusiv masculină până atunci. 

„Așa, lucrurile încep să se deschidă puțin”, declara el pentru Reuters în 2022, potrivit sursei citate. 

La Sinodul din 2024, aproape 60 de femei au participat alături de 300 de cardinali, episcopi și preoți, cu drept de vot deplin – o altă premieră.

„Francisc a adus conversația despre femei în Biserică la un nou nivel și nu putem decât spera că eforturile lui de a învăța lumea valoarea fiecărei persoane vor da roade în aceste vremuri tulburi”, a declarat Phyllis Zagano, membră a primei comisii despre diaconatul feminin, scrie Reuters. 

Comisii fără concluzie

În ciuda acestor pași, papa a evitat să abordeze frontal hirotonirea femeilor. A înființat două comisii pentru a analiza dacă femeile pot fi diaconi – un rol clerical fără dreptul de a celebra liturghia. Niciuna nu a dus la o concluzie clară, iar raportul primei comisii nu a fost publicat, potrivit sursei citate. 

„Este primul papă pe deplin conștient că Biserica suferă de un dezechilibru flagrant și profund nedrept între bărbați și femei”, a spus Paola Lazzarini, activistă pentru reforma Bisericii. „Modul său de a răspunde la această nedreptate a fost prin numiri individuale și prin comisii care au durat la nesfârșit și nu au dus la nimic”, a continuat ea. 

Motivul pentru care a refuzat hirotonia femeilor 

Pe lângă reformele instituționale, Francisc a fost un susținător vocal al cauzelor care afectează profund femeile – de la traficul de persoane până la exploatarea economică. 

A avut, însă, și declarații care au fost descrise drept „învechite”. De exemplu, în 2024, într-o vizită în Belgia, el a vorbit despre „fertilitatea, grija și devoțiunea femeii”, ceea ce a atras critici că are opinii conservatoare, din partea Universității catolice unde a ținut discursul. 

Ulterior, întrebat despre refuzul de a hirotoni femei, papa a răspuns că se teme de „o masculinitate în fustă”.

„Părea uneori că se străduia să găsească un limbaj potrivit și, într-adevăr, uneori făcea glume care nu ajutau”, a spus Rowlands. „Dar a fost dedicat unor cauze care afectează profund femeile, iar pentru asta a câștigat admirația multora.”

„Per total, Francisc a ajutat cauza femeilor în Biserică”, spune și Natalia Imperatori-Lee, profesoară la Manhattan College. 

„Prin promovarea femeilor în poziții de decizie în Vatican și prin faptul că a permis discuții despre diaconatul feminin, el a deschis uși care erau anterior închise”, potrivit Reuters. 

O moștenire într-un echilibru fragil

The Conversation subliniază că reformele Papei Francisc trebuie înțelese în contextul unei istorii îndelungate a excluderii femeilor din conducerea Bisericii. În primele secole ale creștinismului, femeile aveau roluri semnificative – erau diaconi, profetese (femei care transmiteau mesaje divine și aveau autoritate spirituală în comunitate) și lideri ai comunităților religioase. Însă, pe măsură ce Biserica s-a instituționalizat, autoritatea clericală a devenit exclusiv masculină, iar influența femeilor s-a restrâns la domeniul spiritual, fără acces la guvernare sau decizie doctrinară.

„Reformele lui Francisc au fost în același timp un pas înainte și o reamintire a barierelor structurale care persistă în Biserică”, notează sursa citată. 

Deși pontiful a promovat femei în funcții importante – inclusiv în comisia care selectează episcopi sau în roluri administrative de vârf -, hirotonirea a rămas exclusă din dezbaterea publică. Preoția, cardinalatul și papalitatea rămân domenii strict masculine.

Sursa citată conchide că, în ciuda acestor deschideri, „lupta pentru autoritate, patriarhat și locul femeilor în Biserica Catolică este departe de a fi încheiată”.