A fost aprobat bugetul Primariei Capitalei pe anul 2016. Primesc bani: Pasajul de la Piata Sudului – 100 milioane lei; Prelungirea Ghencea – 33 milioane lei, Pasajul Ciurel – 40 milioane lei

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat luni bugetul Bucurestiului pe anul 2016 – circa 4 miliarde lei. Pentru marile proiecte de infrastructura s-au alocat circa 400 milioane lei. Banii merg in principal pentru terminarea proiectelor aflate in lucru – Pasajul Ciurel, Pasajul Piata Sudului, Strapungerea Nicolae Grigorescu, Sos. Pantelimon etc. Si proiectele de largire a strazilor Fabrica de Glucoza si Prelungirea Ghencea primesc bani pentru inceperea lucrarilor, insa in cele doua cazuri lucrarile trebuiau sa inceapa inca de acum cativa ani. Pentru proiectele noi, cum ar fi pasajul de la Doamna Ghica sau partea a doua a strapungerii Buzesti- Berzei-Uranus nu s-a alocat niciun ban.

Ce proiecte primesc bani potrivit bugetului aprobat pentru anul 2016:

– Continuare lucrari Pasaj pietonal Eroii Revolutiei – 6 milioane lei;

– Managementul traficului – 100.000 lei ;

– Strapungerea B-dul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu – 33 milioane lei ;

– Penetratia Prelungirea Ghencea – Domnesti – 30 milioane lei ;

– Penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – 40 milioane lei ;

– Reabilitare linie de tramvai B-dul Liviu Rebreanu segment II – 9,7 milioane lei ;

– Reabilitare B-dul Aerogarii – rest de plata 7 milioane lei ;

– Reabilitare Sos. Pantelimon – 118 milioane lei ;

– Reabilitare Sos. Iancului rest de plata– 10 milioane lei ;

– Pasaj Piata Presei Libere – rest de plata – 6,2 milioane lei ;

– Largirea Str. Fabrica de Glucoza – 10 milioane lei ;

– Pasaj Subteran Piata Sudului – 100 milioane lei – bani necesari pentru a acoperi finantarea europeana pierduta la finalul anului 2015;

Nu se aloca niciun leu pentru proiectele noi de investitii – Penetratie si Racord Splai Unirii – Autostrada Bucuresti – Constanta, Penetratie B-dul Timisoara, Strapungere si Supralargire Str. Avionului, Strapungere Splai Dudescu – Sos. Oltenitei, largire B-dul Expozitiei, Supralargire Calea Grivitei, Pasaj Subteran Sos. Nordului – Str. Elena Vacarescu, Pasaj Rutier Sos. Colentina – Str. Doamna Ghica, Nod intermodal Razoare, Reabilitare Str. Dimitrie Pompei, Diametrala Nord – Sud Etapa a II-a – Str. Vasile Parvan – Str. Uranus.

Ce bani presc RADET, RATB si Administratia Spitalelor

Bugetul Primariei Capitalei pe anul 2016 insumeaza venituri de 4 miliarde lei si cheltuieli de 5,2 miliarde lei. Peste 1 miliard de lei va reprezenta, si in acest an, contributia municipalitatii pentru subventiile la RADET (554 milioane lei) si RATB (505 milioane de lei).

Din totalul veniturilor, trei miliarde de lei reprezinta bugetul total de cheltuieli si investitii ale directiilor din subordinea Primariei Capitalei, in timp ce 1,1 miliarde de lei reprezinta bugetul total de cheltuieli si investitii ale unitatilor din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti .

Ponderea cheltuielilor curente estimate de directiile subordonate Primariei Capitalei depaseste suma alocata investitiilor noi. Astfel, din cele 3.011.927.000 lei, Primaria Capitalei va aloca 1.783.534.000 pentru cheltuieli curente si 1.228.393.000 lei pentru investitii.

Din suma prevazuta pentru cheltuieli curente, peste 1 miliard de lei va reprezenta, si in acest an, contributia municipalitatii pentru subventiile la RADET (554 milioane lei) si RATB (505 milioane de lei). De asemenea, 123.583.000 milioane lei vor fi alocate pentru serviciul de iluminat public al orasului, 61.160.000 lei vor fi alocate pentru servicii de salubritate si igienizare, in timp ce aproximativ 45 milioane de lei reprezinta rate pentru datoria publica catre bugetul de stat.

Diferenta de aproape 500 milioane de lei o reprezinta rate catre credite externe (aproximativ 320 milioane lei) si alte cheltuieli curente pentru intretinerea si functionarea institutiilor municipale.

Din cele 1,2 miliarde de lei prevazute pentru investitii, sume importante sunt prevazute pentru programe de consolidare a cladirilor cu risc seismic (164 milioane lei), finalizarea proiectelor pentru care Primaria Capitalei a pierdut finantare externa (121.634,5 milioane lei), modernizarea si extinderea unor artere de circulatie, studii pentru realizarea unor parcari, modernizarea si extinderea unor retele de utilitati, continuarea unor proiecte de investitii (821 milioane lei). De asemenea, vor fi alocate sume pentru exproprieri si alte obiective de investitii in valoare de aproximativ 100 milioane de lei.

Procentual, proiectul de buget este structurat astfel:

1. Infrastructura, Utilitati si Transporturi: 2.503.127.000 lei (60,4% total buget)

– Directia Investitii – 148.298.000 lei (consolidare imobile si continuare proiecte investitii)

– RATB – 532.000.000 lei (subventie si investitii)

– Administratia Strazilor – 215.957.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Directia Transporturi – 420.417.000 lei (investitii)

– RADET – 594.000.000 lei (subventie si investitii modernizare retea)

– Directia Utilitati – 592.455.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

2. Sanatate: 303.734.000 lei (7,3% total buget)

– Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti (ASSMB) – 241.133.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Directia Generala de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti (DGASMB) – 62.601.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

3. Educatie si activitati sportive: 112.977.000 lei (2,7% total buget)

– Investitii scoli – 30.225.000 lei

– Centrul de Proiecte si Programe Educationale si Sportive pentru Copii si Tineret Bucuresti „Proedus” – 34.843.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Directia Politici Publice – 2.320.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Clubul Sportiv Municipal Bucuresti (CSM) – 45.589.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

4. Siguranta: 96.427.000 lei (2,3% total buget)

– Politia locala – 44.081.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Directia Generala de Evidenta a Persoanei – 5.496.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Directia Aparare Protectie Civila – 35.402.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Autoritatea pentru Supravegherea si Protectia Animalelor (ASPA) – 10.998.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

5. Cultura si agrement: 392.845.000 lei (9,5 % total buget)

– Arcub – 31.484.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– CreArt – 35.000.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Teatre – 160.543.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Gradina zoologica – 9.529.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Muzeul Municipiului Bucuresti – 17.450.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Muzeul literaturii romane – 9.122.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Circul Globus – 24.085.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic – 19.000.000 lei

– Directia Cultura PMB – 63.149.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Complexul Monumental Istoric Cultural si Turistic „Palatele Brancovenesti” – 14.973.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Biblioteca Metropolitana – 8.610.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

6. Mediu: 345.449.000 lei (8,3% din total buget)

– ALPAB – 60.700.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Centrul de Protectie a Plantelor – 4.167.000 lei (cheltuieli curente si investitii)

– Investitii Protectia Mediului – 280.582.000 lei (lucrari statia de epurare Glina, bazin de retentie Bucuresti-Magurele)

7. Alte institutii, serviciul datoriei si alte servicii: 391.593.000 lei (9,5% total buget)

– Administratia Fondului Imobiliar (AFI) – 21.613.000 lei

– Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane (ACCU) – 37.800.000 lei

– Serviciul datoriei publice, rate dobanzi credite, servicii si consultanta proiecte fonduri europene – 332.180.000 lei

Modificari amendamente

Fata de aceste cifre, s-au modificat printr-un amendament propus de Richard Radu urmatoarele sume:

• RATB  plus 10 milioane lei  lei – subventie si 6 milioane lei  – investitii
• Circul Globus – plus 1,5 milioane lei
• ASPA – plus 1,5 milioane lei
• ASMB – 6 milioane lei
• Bd. Aaerogarii minus  3 milioane lei
•  iluminat public- minus 3 milioane lei

Consilierii PSD au declarat la inceputul sedintei CGMB ca nu voteaza acest buget deoarece sunt nemultumiti de sumele alocate RADET si RATB.

Despre proiectele de infrastructura care au primit bani in 2016

Pasajul Ciurel

Pasajul de la Ciurel era finalizat in procent de 42,5% la finalul anului 2015, potrivit informatiilor furnizate de municipalitate.

Pod Ciurel nov 2015 -6

Foto: Hotnews

„Nodul Virtutii este estimat a se finaliza la sfarsitul anului 2016”, spun reprezentantii municipalitatii. Asta in ciuda faptului ca in luna noiembrie, Tribunalul Bucuresti a decis anularea autorizatiei de construire emisa in 2014 de Primaria Capitalei pentru pasajul de la Ciurel pentru ca primaria condusa de primarul Sorin Oprescu a emis acest document in regim de urgenta. Instanta arata ca nu era nici o urgenta, asa cum este ea definita de lege. In plus, autorizatia nu are la baza un Plan Urbanistic Zonal, potrivit motivatiei instantei. In plus, instanta a cerut demolarea lucrarilor efectuate in baza autorizatiei. Decizia Tribunalului nu este definitiva.

Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai, nemultumit de faptul ca piciorul podului se inalta la cativa metri de proprietatea lui si ii afecteaza viata si dreptul de proprietate. „Nu sunt nemultumit pentru ca nu sunt expropriat ci pentru ca viata mea si a familiei mele este tulburata de actiuni ilegale care sunt scuzate de interesul „public ” in detrimentul interesului meu”, spune Mihai Danes.

Mihai Danes a castigat in instanta, in iulie 2012, si anularea primei autorizatii de construire emisa de municipalitate pentru acest pasaj, tot in regim de urgenta, desi nu era nicio urgenta. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva. Primaria nu a tinut cont de decizia instantei si a emis o alta autorizatie, continuand lucrarile, Danes a atacat-o si pe aceasta in instanta, iar la inceputul anului 2014 a fost emisa si cea de-a treia, in baza careia sa lucrat pana cum, dar care a fost si ea anulata.

In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta de un grup de cetateni din zona care au reclamat mai multe ilegalitati. Tribunalul Bucuresti a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1, ce ar urma sa porneasca de la Ciurel si sa ajunga la autostrada, dincolo de soseaua de centura. In acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Sentinta nu este definitiva.

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera, de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura intre Splaiul Independentei si autostrada A1.

Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. La inceputul acestui an, reprezentantii Primariei Capitalei au declarat ca vor finaliza pasajul de la Ciurel pana la sfarsitul acestui an.

Pasaj Nicolae Grigorescu

Pod Nicolae Grigorescu 2- aprilie 2015

Foto: Hotnews

„Lucrarea este executata in procent de 60%. Termenul estimat de finalizare este 30.06.2016. S-a executat supratraversarea peste raul Dambovita, aceasta fiind realizata in procent de 90 %. Supralargirea bulevardului Nicolae Grigorescu este realizata in proportie de 50 %. Se lucreaza la: relocarea utilitatilor, tablierul podului, una dintre rampe este in curs de finalizare; la cealalta rampa lucrarile sunt oprite pana la gasirea unei solutii cu privire la supratraversarea cablurilor electrice ale Transelectrica”, se arata intr-un raspuns trimis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro, la finalul anului 2015.

Proiectul a fost demarat în martie 2010 si ar fi trebuit încheiat la sfârsitul anului 2012. Lucrarea a fost însă blocată circa patru ani din cauza exproprierilor deoarece Consiliul General al Municipiului Bucureşti nu a aprobat exproprierile, estimate la o valoare de 35 milioane lei (8 milioane euro). In urma unei licitatii, valoarea proiectului a fost stabilita la 90 milioane lei. Lucrarile au fost reluate in luna martie 2014.

Lucrarea consta in largirea B-dului N. Grigorescu la trei benzi pe sens, realizarea unui scuar median de 7-12 metri si largirea trotuarelor la 5 metri. La intersectia bulevardului Nicolae Grigorescu cu Splai Dudescu va fi construit un pasaj suprateran peste raul Dambovita. Pasajul va avea cate doua benzi pe sens. In lateralele acestui pasaj vor fi construite la nivelul solului doua poduri cu cate trei benzi pe sens.

Pasaj Piata Sudului – s-au pierdut fondurile europene

Pasaj Piata Sudului 3

Foto: PMB

„Este executat in procent de 26,41 %. Termenul estimat de finalizare a lucrarilor este 30.06.2016”, se arata in raspunsul furnizat de municipalitate la solicitarea HotNews.ro, la finalul anului 2015. Pasajul trebuia terminat pana la sfarsitul anului 2015, fiind realizat in proportie de 90% pe fonduri europene. Din cauza faptului ca nu s-a respectat acest termen, Primaria Capitalei a pierdut finantarea europeana. Acum, termenul a fost prelungit pana pe 30 iunie 2016, iar daca nu se respecta nici aceasta data, primaria trebuie sa dea inapoi si banii decontati.

„La Piata Sudului, obiectiv a carui valoare a fost estimata la 127.140.761,05 lei, s-au cheltuit pana in prezent 18.401.041,88 lei (inclusiv TVA). Incepand cu 1 ianuarie 2016, orice decont al lucrarilor pentru acest proiect nu mai poate fi platit din fonduri europene, potrivit legii. Bucurestiul pierde astfel o finantare europeana de 83.894.535,75 lei, suma ce va fi acoperita din bugetul Primariei Capitalei, pentru continuarea lucrarilor”, potrivit informatiilor furnizate de Primaria Capitalei.

Lucrarile la pasaj au inceput in mai 2014, investitia ridicandu-se la 127 milioane lei. Pasajul va fi realizat pe directia Calea Vacaresti – strada Nitu Vasile, va avea o lungime de 630 metri si se realizeaza in proportie de 70% cu fonduri europene nerambursabile.

Potrivit autoritatilor, dupa darea in folosinta pasajul va reduce timpii de asteptare in trafic, in zona respectiva, cu aproximativ 74%.

Proiectul presupune realizarea unui pasaj subteran rutier pe directia Calea Vacaresti – strada Sergent Nitu Vasile, amenajarea a patru pasaje pietonale de-a lungul pasajului rutier si catre statiile de tramvai, modernizarea carosabilului in intersectia calea Vacaresti – Oltenitei – Nitu Vasile prin asigurarea in giratoriu a patru benzi de circulatie, realizarea legaturii pietonale printr-un pasaj subteran intre statia de metrou Piata Sudului si peroanele statiei de tramvai aflate pe Soseaua Oltenitei, modernizarea utilitatilor aferente obiectivului de investitii (energie electrica, alimentare cu apa, canalizare, iluminat). Proiectul vizeaza si lucrari de refacere a liniei de tramvai existente atat pe Calea Vacaresti, cat si pe Soseaua Oltenitei, dar si lucrari pentru liniile de troleibuz aflate in zona, amenajari peisagistice.

Largire bd. Liviu Rebreanu

Primaria Capitalei a inceput in toamna anului 2015 lucrarile de largire a bulevardului Liviu Rebreanu, pe portiunea cuprinsa intre Aleea Barajul Dunarii si bd. 1 Decembrie 1918. Municipalitatea nu are un termen la care se vor finaliza lucrarile.

Primaria Capitalei a terminat lucrarile de reabilitare a bulevardului Liviu Rebreanu, portiunea cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si bd. Camil Ressu, la inceputul anului 2014. Au fost refacute partea carosabila, trotuarele si linia de tramvai, s-au amenajat parcari in spic pe marginea drumului si s-au trasat marcajele rutiere. Pistele de biciclete au fost amenajate pe trotuar, pe anumite portiuni. In 2015 s-au facut lucrari si pe portiunea cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si Aleea Barajul Dunarii, unde nu a fost nevoie de exproprieri. In prezent a ramas de facut doar bucata cuprinsa intre Aleea Barajul Dunarii si bd. 1 Decembrie 1918.

Modernizarea bd. Liviu Rebreanu, bucata cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si bd. Camil Ressu, a inceput in 2012 si avea termen de finalizare noiembrie 2013.

Modernizarea bulevardului pe acest segment a costat 17 milioane de euro, contractul pentru realizarea lucrarilor fiind atribuit asocierii Euro Construct – PACO.

Modernizare Soselele Iancului si Pantelimon

Lucrarile de modernizare a celor doua bulevarde au inceput la jumatatea lunii iunie 2013. Reprezentantii Primariei Capitalei promiteau ca vor finaliza lucrarile la acest bulevard in toamna anului 2014, apoi in iunie 2015.

In prezent, lucrarile la Sos. Iancului sunt finalizate. In ceea ce priveste stadiul lucrarilor la Sos. Pantelimon, stadiul lucrarilor este la 56%.

Sos. Iancului – septembrie 2015 – 2

Foto: Hotnews

„Stadiul lucrarilor pe acest tronson este de 56.50%. Liniile de tramvai sunt finalizate in procent de 44% dintre care: linii de tramvai – cale de rulare – 53%, Peroane – 10%, Reteaua de contact – 88%, Cabluri curent continuu – 88%, Terminal intermodal – 0%. Drumul este realizat in proportie de 81% dintre care: Carosabil – 95%, Trotuare – 93%, Piste biciclisti – 93,03%, Circulatie – 5.56%, Spatii verzi – 44.35%, Utilitati – 75.02%

Parcaje – 10%, Amenajari urbanistice – 30%. In ceea ce priveste parcarea de la Cora Pantelimon, pentru aceasta urmeaza sa fie stabilita solutia finala. Finalizarea acesteia este estimata in anul 2017. Valoarea lucrarilor executate pana la data de 15 decembrie este de 72,300,717.42 lei fara TVA, ceea ce reprezinta un procent de 39.37 % din valoarea totala a contractului pentru tronson sos. Pantelimon”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, la finalul anului 2015. Intre timp pe santier s-a mai lucrat.

Lucrarile de reabilitare a Sos. Iancului si Pantelimon se ridica la circa 70 milioane de euro, iar licitatia a fost castigata de consortiul alcatuit din firmele Tehnologica Radion, TIAB si Via Proiect.

• Marile restante ale Primariei in 2015 – largirea strazilor Fabrica de Glucoza si Prelungirea Ghencea

Largirea strazii Fabrica de Glucoza

Primaria Capitalei a decis sa largeasca strada Fabrica de Glucoza, inca din 2010, aceasta lucrare fiind necesara

Str Fabrica de Glucoza, Bucuresti

Foto: Google Street View

pentru preluarea traficului de pe autostrada A3 Bucuresti – Ploiesti, atunci cand ea va intra in Capitala. Tot in 2010, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a aprobat culoarul de exproprieri si despagurile – 163 milioane lei. Lucrarea nu a inceput, in 2014 s-a modificat legislatia, iar hotararea prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici si exproprierile trebuia re-aprobata.

Primaria a redus suma necesara exproprierilor de la 163 milioane lei la 60 milioane lei, insa proiectul a fost reaprobat abia in primavara anului 2015 din cauza scandalului dintre partidele politice din CGMB si conducerea primariei, consilierii fiind nemultumiti de costul mare al exproprierilor.

In bugetul pe anul 2015 au fost prevazuti pentru aceasta lucrare circa 55 milioane lei. Primarul de la acel moment al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat in mai multe randuri ca lucrarile de largire a strazii Fabrica de Glucoza vor incepe in 2015, existand bani in buget pentru lucrare. Cu toate acestea, reprezentantii municipalitatii s-au apucat abia in luna octombrie sa faca exproprierile, iar licitatia pentru desemnarea constructorului inca nu a fost finalizata, cel mai optimist termen pentru inceperea lucrarii fiind primavara lui 2016, daca nu vor fi contestatii. Daca sunt contestatii, tinand cont si de faptul ca in iunie sunt alegeri locale, lucrarea ar putea incepe abia in 2017.

In ceea ce priveste licitatia pentru desemnarea constructorului pe 14.04.2014 a avut loc depunerea ofertelor, la licitatie participand 8 oferte, insa nu a fost desemnat inca un castigator.

Intre timp insa, pe 18 decembrie 2015, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a semnat contractul pentru constructia a celor 3 km din autostrada Bucuresti – Ploiesti care intra in Capitala prin zona Petricani. Contractul de proiectare si executie a fost atribuit Asocierii Asocierii Aktor – EuroContruct Trading 98 si are o durata de implementare de 22 de luni. Valoarea totala a contractului este de 129.180.727,51 lei fara TVA, finantarea fiind asigurata de la bugetul de stat. Autostrada A3, intre Ploiesti si Bucuresti trebuia terminata in 2012, insa au ramas de facut 3 kilometri din tronsonul Bucuresti – Moara Vlasiei, la intrarea in Bucuresti, contractul cu constructorul fiind reziliat. Anul trecut ANADNR a facut o noua licitatie pentru continuarea lucrarii.

Ce prevede proiectul de largire a strazii Fabrica de Glucoza, pana la intersecttia cu bd. Barbu Vacarescu:

– Largirea la patru benzi a 1,8 km de strada;

– Reconfigurarea intersectiilor pa care soseaua Fabrica de Glucoza le traverseaza si racordarea la viitoarea intersectie cu sens giratoriu a autostrazii A3 Bucuresti „Ploiesti” Brasov;

– Asigurarea scurgerii apelor prin prevederea unei canalizari pluviale precum si prin repozitionarea gurilor de scurgere existente in zonele cu canalizare existent;

– Reamenajarea spatiilor verzi si a trotuarelor;

– Asigurarea iluminatului stradal;

– Lucrari de instalatii electrice, instalatii pentru gaze;

Pentru aceasta lucrare Primaria Capitalei este dispusa sa dea maxim 110 milioane lei fara TVA, iar termenul de finalizare este de 18 luni incepand de la data atribuirii contractului.

Lagrirea strazii Prelungirea Ghencea

Prelungirea Ghencea 4

Foto: Hotnews

In 2007, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat circa 400 milioane de lei pentru largirea bulevardului Prelungirea Ghencea la 3 benzi pe sens plus trotuare de cinci metri, pana la limita administrativa a orasului. Pe 8 noiembrie 2007, Primaria Capitalei a semnat cu asocierea de firme Alpine Bau – Search Corporation un contract de 135 milioane de lei pentru construirea drumului, potrivit informatiilor de pe site-ul municipalitatii.

In 2013, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, promitea ca lucrarile vor incepe in 2014 si se vor finaliza pana in 2016. Desi au trecut aproape 9 ani de cand a inceput sa se discute despre acest proiect, pana acum nu s-a facut nimic. Cetatenii din Prelungirea Ghencea au protestat de mai multe ori anul trecut si in 2014, nemultumiti ca primarul Sorin Oprescu si premierul Victor Ponta nu s-au tinut de promisiune.

Reprezentantii Primariei Capitalei au declarat in 2014 pentru HotNews.ro ca firma care trebuia sa faca drumul a intrat in faliment.

In prezent, pe Prelungirea Ghencea, circulatia rutiera se desfasoara pe cate o banda pe sens, blocajele se intind pe sute de metri, nu exista trotuare, nu sunt amenajate statii RATB, iar cand ploua nu ai pe unde sa pasesti din cauza noroaielor.

Dupa protestele cetatenilor, Oprescu a promis ca lucrarea va incepe in 2015, punand in bugetul pe anul 2015 – 70 milioane lei cu aceasta destinatie. In 2015, proiectul a fost regandit, urmand ca artera sa aiba doua benzi de circulatie pe fiecare sens fata de trei initial, trotuare de 1,5 m si piste pentru biciclisti, pe ambele sensuri.

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat la finalul lunii iunie 2015 sumele necesare exproprierilor – 18,8 milioane lei – insa nu a fost demarata licitatia pentru alegerea unui nou constructor. In aceste conditii, chiar daca licitatia va fi lansata in urmatoarele saptamani, daca luam in considerare si perioada de contestatii, cel mai probabil lucrarea va incepe in 2017.