A spus cu adevărat Maria Antoaneta „Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac!”? Răspunsul istoricilor
A spus cu adevărat Maria Antoaneta, faimoasa regină a Franței decapitată de revoluționari, infamele cuvinte „Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac!”?
Răspunsul pe scurt la întrebare este „nu”.
Antoaneta, ultima regină a Franței înainte de Revoluția Franceză, nu a spus cuvintele care i-au fost atribuite când ar fi fost confruntată cu vestea că țăranii parizieni sunt atât de săraci încât nu își permit pâine.
O întrebare mai bună ar fi: De ce credem că a zis-o?
Pentru început trebuie menționat că traducerea din franceză a fost ușor exagerată.
Relatările inițiale afirmau că aceasta ar fi spus „Qu’ils mangent de la brioche”: să „mănânce brioșă”, ceea ce în Franța se referă la un anumit tip de pâine mai dulce și mai scumpă decât bagheta obișnuită (nu la dulciurile la care ne gândim de regulă în România și, evident, nu la cozonac).
Însă chiar și așa, traducerea hiperbolică nu schimbă ideea, cel puțin din punct de vedere propagandistic, că regina franceză era arogantă și complet desprinsă de realitățile clasei muncitoare.
Cu asemenea aristocrați fără inimă în fruntea țării lucrurile nu se vor schimba niciodată pentru cetățeanul francez de rând. Vive la révolution!
Însă și citatul cu „brioșa” are problemele sale fiindcă nu există nicio dovadă de încredere că Antoaneta ar fi spus vreodată cuvintele respective.
„Maria Antoaneta n-a rostit niciodată acele cuvinte sau nimic care ar semăna cu ele”, afirmă Denis Major-Barron, profesor la Universitatea Claremont din California ale cărui cercetări au analizat reprezentările contemporane ale reginei franceze.
„În ceea ce îl privește pe Ludovic, acesta este înfățișat în toate filmele în care apare Maria Antoaneta ca fiind un consort blajin și foarte slab, o altă reprezentare grosieră greșită”, adaugă acesta.
Un secol al revoluțiilor
Franța nu a dus lipsă de revoluții. Prima, din 1789, a avut un deznodământ foarte rău pentru Maria Antoaneta și soțul său, Ludovic al XVI-lea.
În secolul următor Franța a oscilat între monarhie și republică, fiecare tabără ducând un război propagandistic, pe lângă cel armat.
În timpul uneia dintre aceste revoluții ulterioare, care a avut loc la mult timp după executarea Mariei Antoaneta, a apărut citatul care i-a fost atribuit.
„Nu i-a fost atribuit greșit Mariei Antoaneta în timpul secoului XVIII ci în timpul celei de-a treia republici franceze care a fost instaurată în 1870, moment în care a început un program atent de reconstruire a trecutului”, afirmă Major-Barron.
Republicanii, care l-au detronat pe împăratul Napoleon al III-lea după ce acesta a pierdut un război dezastruos purtat împotriva Prusiei, au început în anii 1870 o campanie de durată de subminare a reputației Mariei Antoaneta.
„Liderii Revoluției Franceze au distrus monarhia franceză prin atacarea sa continuă și, în cele din urmă, distrugerea celor mai importante simboluri ale sale: regele și regina Franței”, spune Major-Barron.
„Acesta este motivul pentru care clișeul ‘să mănânce cozonac!’ persistă”, adaugă acesta.
„Egalité”?
Însă eforturile de durată de a distruge reputația Mariei Antoaneta nu a fost doar despre cauza republicană, unii cercetători susținând că revoluționarii nu au fost atât de mult în favoarea „égalité” pe cât pretindeau.
„Revoluția Franceză a încercat să excludă femeile din exercitarea puterii politice”, afirmă Robert Gildea, profesor de istorie modernă la Universitatea Oxford.
Femeile au fost departe de a fi libere când Ludovic al XVI-lea era pe tron deși era teoretic posibil ca soțiile și amantele regilor sau alte femei să dețină putere – chiar dacă neoficial. Însă și revoluționarii au încercat să înlăture femeile din dezbaterea publică.
Maria Antoaneta nu a fost singura femeie care și-a pierdut capul în timpul Revoluției Franceze.
„Olympe de Gouges, care a scris ‘Declarația Drepturilor Femeilor și ale Femeii Cetățean’, a fost de asemenea ghilotinată”, relatează Gildea.
O amenințare foarte reală
Înainte de Revoluție, Maria Antoaneta a fost acuzată că exercită prea multă putere asupra soțului ei, explică istoricul, adăugând că aceasta „a fost acuzată că avea amanți bărbați și femei și o relație incestuoasă cu fiul ei”.
De fapt, citatul cu „brioșa” nici măcar nu a fost unul original și a avut o istorie îndelungată de a fi folosit împotriva femeilor din nobilime.
Filozoful și scriitorul Jean-Jacques Rousseau, ale cărui scrieri au influențat ulterior Revoluția, ar putea să fi fost prima persoană care a folosit sintagma în 1767.
„’Să mănânce brioșă’ apare într-unul din romanele lui Rousseau, acesta atribuind cuvintele unui personaj fictiv de sex feminim din aristocrația franceză a secolului XVIII”, afirmă Major-Barron.
Însă cei care au defăimat-o pe Maria Antoaneta aveau și un alt motiv: ea reprezenta o amenințare foarte reală pentru republicani.
Antoaneta se născuse în puternica familie regală habsburgică. Când insurecțiile armate împotriva coroanei franceze au început să prindă viteză ea le-a scris fraților săi din Austria să încerce să-i convingă să invadeze Franța pentru a salva monarhia.
„Maria Antoaneta a fost văzută ca o trădătoare când aceste puteri au invadat Franța”, afirmă Gildea.
În cele din urmă însă habsburgii nu au reușit să oprească Revoluția, Maria Antoaneta și soțul său au fost decapitați și învingătorii au rămas să scrie cărțile de istorie.
Sursă: Live Science
INTERVIURILE HotNews.ro