Conducerea Consiliului Fiscal a trimis marți către HotNews un punct de vedere în legătură cu măsurile Guvernului, votate luni în Parlament. Veniturile din impozitarea suplimentară a firmelor de pariuri, spune Consiliul va ajunge, pe cât a rămas din an, la 0,03% din PIB, în timp ce introducerea CASS la pensiile de peste 3.000 de lei va genera, în aceeași perioadă, venituri de 0,07% din PIB.

Consiliul Fiscal spune că afirmația ”să se colecteze mai bine venituri fiscale înainte de a crește taxe și impozite” e o formă de a ”nu înțelege urgența în care se află România”.

„Și nu e vorba doar despre ce credem sau facem noi, ci de despre funcționarea piețelor financiare internaționale. În fața acestora nu poți veni cu promisiuni ca cele făcute în anii trecuți – este problemă de credibilitate, seriozitate”.

Alte mituri care domină discuția publică, crede Consiliul, susțin că:

• numai economia privată creează locuri de muncă. Se ignoră că există bunuri publice de care chiar economia privată are nevoie;

• venituri fiscale joase exprimă un contract social, iar Statul nu trebuie să ia mai mult de la cetățeni;

• banii europeni finanțează deficitul bugetar și pe cel de cont curent;

• listarea la bursă a companiilor de stat poate rezolva problema deficitului. Se subestimează magnitudinea necesarului de corecție bugetară (de la 9%, la 3% din PIB) și că resurse obținute din asemenea listări nu influențează deficitul structural. Listările pot însă ameliora performanța unor companii de stat;

• deficitele din 2023 și 2024 se explică prin investiții; este fals, dat fiind că mare parte din investiții publice sunt finanțate de bani europeni;

• corecția se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli;

• cine are venit mic înseamnă că nu muncește suficient – este o interpretare greșită, a funcționarii unei societăți, a modelului social economic din UE, spun oficialii Consiliului Fiscal

”Singura țară din UE în procedură de deficit excesiv”

La început de 2020, România era singura țară din UE sub incidența procedurii de deficit excesiv, cu deficit structural de cca. 4,5% din PIB. În același an (al pandemiei), deficitul a urcat brusc la 9,2% din PIB, pe fondul închiderii parțiale a economiei – așa s-a întâmplat în toate țările, desigur, în mod diferit.

În 2021, deficitul s-a ajustat aproape de la sine, după pandemie, la 7,2% din PIB. În 2022, nu a fost utilizată „inflația surpriză” pentru a reduce deficitul mai mult – deficitul ESA a fost de 6,2% din PIB. În 2023, deficitul a început să crească, iar 2024 a fost anul derapajului masiv, se arată în documentul asumat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu și trasmis HotNews.ro.

„Nu a existat preocupare pentru creșterea veniturilor fiscale (care sunt cele mai joase din UE – cca. 27% din PIB, față de o medie de 40% în UE), pentru reducerea gap-ului la TVA. România are o problemă acută de deficite gemene și trebuie să reducă ferm deficitul bugetar în anii care vin, pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice”, spun autorii documentului.

Proiectul de lege indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026.

• Pentru 2025, reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiții publice (ce ar fi prevăzute în următoarele pachete de măsuri) ar duce deficitul bugetar în jur de 7,5% din PIB. Măsurile de corecție a deficitului bugetar trebuie să se regăsească în proiectul de rectificare bugetară și să fundamenteze noua traiectorie a deficitului bugetar.
• Analiza CF are în vedere efecte de runda întâi, existând însă și efecte de runda a doua care privesc dinamica PIB-ului în relație cu măsurile adoptate de corecție a deficitului bugetar. Efectele de runda a doua nu pot fi precumpănitoare în dauna celor de runda întâi, nu au cum să erodeze în mod decisiv impactul pozitiv al acestor măsuri asupra deficitului bugetar în 2025 și 2026.
• La finele lunii mai 2025, potrivit datelor MF, rata de absorbție efectivă a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 (exclusiv avansuri) era de numai 5,2%, nivel extrem de scăzut pentru jumătatea exercițiului financiar, făcând dificilă recuperarea întârzierilor, chiar în condițiile în care România va beneficia în continuare de Regula n+3.
• Implementarea măsurilor de reforme și investiții prevăzute în PNRR se confruntă cu dificultăți majore și întârzieri semnificative, în contextul în care toate jaloanele și țintele, inclusiv cererile de plată aferente, trebuie finalizate până în august 2026. În prezent, autoritățile din România negociază cu CE revizuirea PNRR, urmărindu-se absorbția integrală a fondurilor nerambursabile, simplificarea țintelor și jaloanelor, menținerea proiectelor mature cu grad scăzut de risc privind implementarea până în august 2026,reprogramarea cererilor de plată, cea cu nr. 4 intenționându-se a fi transmisă în această toamnă și rambursată cel târziu la finele anului.

Analiza execuției bugetare pe primele 5 luni ale anului 2025 arată problemele

Analiza execuției bugetare pe primele 5 luni ale anului 2025 este de natură să înrăutățească evaluarea CF de la momentul adoptării proiectului de buget, care vedea un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. Astfel, în lipsa adoptării unor măsuri de corecție a deficitului bugetar, dinamica principalelor categorii de venituri și cheltuieli în prima parte a anului 2025 apare compatibilă cu un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB.

• CF apreciază că adoptarea unui pachet consistent de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar reprezintă o urgență absolută. În lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent

Efectele măsurilor fiscale asupra veniturilor bugetare în 2025

Pe componenta de venituri bugetare, cu aplicare din ultima parte a anului 2025, cele mai importante măsuri vizează creșterea cotelor de TVA, creșterea accizelor, introducerea CASS pentru pensiile a căror valoare depășește 3.000 de lei, creșterea impozitării pentru instituțiile de credit și pentru operatorii de jocuri de noroc și creșterea rovinietei.

Începând cu 1 august 2025, proiectul de lege prevede creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. De asemenea, este păstrată o singură cotă redusă de TVA, stabilită la 11%, față de două cote reduse în prezent, de 5% și 9%. Cota redusă de TVA urmează să fie aplicată pentru medicamente, bunuri alimentare, inclusiv băuturi, apă și canalizare, îngrășăminte chimice, manuale școlare, cărți, reviste, acces la muzee, castele, monumente istorice etc., energie termică în sezonul rece, servicii hoteliere, de restaurant și de catering. În comparație cu prevederile actuale, sfera de aplicare a cotei reduse este mai limitată. În perioada de aplicare din 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor bugetare, într-o evaluare prudentă, care are în vedere riscuri de decelerare a consumului, este de circa 0,3% din PIB.

În privința accizelor, proiectul de lege prevede o creștere, de la 1 august 2025, pentru toate cele trei grupe de produse incluse în această categorie: alcool și băuturi alcoolice; tutun prelucrat; produse energetice. Granular, valorile actualizate ale accizelor indică o creștere cu circa 10% pentru alcool și băuturi alcoolice, cu circa 5% pentru tutun prelucrat și cu circa 10% pentru produse energetice. Impactul estimat de MF asupra veniturilor bugetare, pentru perioada rămasă din 2025, este de circa 0,08% din PIB.

Proiectul de lege are în vedere și lărgirea bazei de contribuabili pentru CASS. În acest sens, se stabilește aplicarea cotei de CASS pentru beneficiarii de pensii, concomitent cu stabilirea unui plafon neimpozabil de 3.000 de lei. În consecință, cota de 10% a CASS va fi aplicată numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 3.000 de lei. Astfel, această prevedere uniformizează aplicarea CASS cu cea a impozitului pe veniturile din pensii.

Prin introducerea CASS asupra pensiilor, în perioada rămasă din 2025, impactul estimat asupra veniturilor bugetare este de aproximativ 0,07% din PIB. În condițiile în care, după un eventual control de constituționalitate, prevederea rămâne valabilă, ținta de impact este realizabilă, având în vederea impactul actual al impozitului pe venit asupra veniturilor din pensii.

Procentul de suprataxare a instituțiilor de credit este prevăzut să crească de la 2% la 4%, cu excepția instituțiilor de credit cu o cotă de piață mai mică de 0,2%. Acesta este aplicat asupra cifrei de afaceri și este suplimentar impozitului pe profit. Proiectul de lege prevede aplicarea acestuia începând cu 1 iulie 2025. Pentru perioada de aplicare din 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor bugetare este de circa 0,03% din PIB. Dinamica activității instituțiilor de credit din acest an indică faptul că ținta poate fi atinsă.

Creșterea taxelor la pariuri generează venituri certe

O altă măsură cu efect pozitiv asupra veniturilor bugetare este creșterea taxelor pentru operatorii de jocuri de noroc. Impactul estimat de MF asupra veniturilor bugetare, pentru perioada rămasă din 2025, este de circa 0,03% din PIB. Și în acest caz, impactul este unul cu un grad de certitudine ridicat, având în vedere dinamica activității în acest sector.

Totuși, autoritățile trebuie să coroboreze această proiecție cu activități de control suplimentare pentru activitățile de pariuri online nelicențiate.

Proiectul de lege mai include și alte măsuri, cu aplicabilitate din 2025, cu un efect cumulat marginal asupra veniturilor bugetare. Astfel, se prevede o creștere semnificativă, de la 1 septembrie, de circa 80%, a taxelor de drum pentru autoturisme și pentru vehicule de transport cu masă mai mică sau egală cu 3,5 tone. De asemenea, proiectul de lege modifică și cota de impunere inferioară pentru veniturile din jocuri de noroc, de la 3% la 4% pentru veniturile de până la 10.000 de lei.

În 2025, măsurile prevăzute de proiectul de lege analizat pot avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, într-o evaluare prudentă, de circa 0,5% din PIB.

Efectele măsurilor fiscale asupra veniturilor bugetare în 2026

Cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026, proiectul de lege prevede o creștere a impozitului pe dividende la 16%, în comparație cu valoarea de 10% din prezent. Impactul pozitiv al acestei măsuri, asupra execuției din 2026, este estimat de MF la circa 0,2% din PIB. Este însă posibil ca o parte a acestui impact să fie reflectată în execuția din 2025, pe fondul unui efect de optimizare a distribuirii de dividende.

De asemenea, în 2026, execuția veniturilor bugetare va fi influențată pozitiv de impactul anualizat al măsurilor care vor intra în vigoare în ultima parte a anului 2025. Astfel, în 2026, impactul anualizat al modificărilor privind regimul de TVA, așa cum sunt prevăzute în forma actuală a proiectului de lege, este estimat la circa 0,9% din PIB. În privința accizelor, proiectul de lege prevede, începând cu 2026, o creștere suplimentară față de valorile din 2025, impactul estimat al acestor modificări asupra veniturilor bugetare fiind de circa 0,25% din PIB. Introducerea CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 3.000 de lei ar urma să aibă un impact anualizat în 2026 de circa 0,2% din PIB. Taxarea suplimentară a instituțiilor de credit și a jocurilor de noroc ar putea avea un impact pozitiv, conform estimărilor MF, în 2026, de circa 0,07% din PIB și, respectiv, de 0,05% din PIB. Măsurile privind creșterea taxelor de drum și a cotei inferioare de impozitare a veniturilor din jocurile de noroc ar mai putea ad
uce un efect pozitiv marginal asupra veniturilor bugetare de circa 0,1% din PIB.

În 2026, impactul pozitiv al măsurilor propuse de proiectul de lege pe partea de venituri bugetare, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,75% din PIB. Această valoare este în linie cu recomandarea Consiliului UE, din 23 iunie 202520, de creștere a veniturilor bugetare cu 1,7% din PIB.

Pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui pachet de măsuri, având în vedere angajamentele asumate în cadrul PNRR și în cadrul Planului Bugetar-Structural pe Termen Mediu, în 2026, este probabilă și o reașezare a modului de calcul al impozitului pe proprietate și introducerea unei taxe de mediu pentru mijloacele de transport. Ambele măsuri ar putea avea un efect pozitiv suplimentar, de circa 0,3% din PIB, asupra traiectoriei veniturilor bugetare.

Citește aici textul integral al opiniei transmise de Consiliul Fiscal