Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale, o noua institutie girata de Gabriel Oprea. Ce fac noii academicieni si cati bani primesc
Remus Pricopie este noul presedinte al Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale, institutie fondata de Gabriel Oprea si care a reintrat in atentia publica dupa ce, saptamana trecuta, presedintele Klaus Iohannis a participat la o conferinta a Academiei. La evenimentul din 27 august, George Maior a anuntat ca se autosuspenda din functia de presedinte al Academiei, cat timp este ambasadorul Romaniei in SUA. Institutia a fost infiintata in 2012, se afla in coordonarea stiintifica a MApN, MAI si SRI, iar membrii titulari au indemnizatie viagera egala cu indemnizatia membrilor titulari ai Academiei Romane, care este in jur de 35.000 de lei anual.
- Remus Pricopie, noul presedinte al Academiei, rectorul SNSPA si fost ministru al Educatiei, nu a raspuns la apelurile HotNews.ro pana la publicarea articolului. Chiar Ministerul Afacerilor Interne precizeaza, intr-un comunicat din 27 august, ca Remus Pricopie este presedintele Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale (sursa)
- Intr-un articol publicat pe Contributors.ro sub titlul „‘Academiile’ – Aici sunt banii dumneavoastra!„, profesorul Marian Zulean de la Universitatea din Bucuresti atrage atentia ca este vorba despre o academie „unde parinte fondator este Gabriel Oprea, acuzat de plagiat si posesor al unui indice h ce nu il califica nici macar pentru o bursa postdoctorala. In plus, treneaza la DNA, de cativa ani, un dosar de coruptie legat de acordarea titlurilor de doctor si de profesor universitar, unde numele lui Gabriel Oprea este in prim-plan”.
Gabriel Oprea la conferinta din 27 august 2015
Foto: MAI
„Vicepremierul Gabriel Oprea l-a asigurat pe Presedintele Klaus Iohannis ca va gasi in membrii Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale oameni pregatiti sa sprijine neconditionat orice demers pentru consolidarea sigurantei si securitatii romanilor si a Romaniei”, anunta joi, 27 august 2015, Ministerul Afacerilor Interne condus de Oprea.
Oprea i-a amintit presedintelui Iohannis ca a „fost un sustinator” al Strategiei Nationale de Aparare a Tarii si ca, pentru adoptarea documentului, „am facut toate demersurile pe langa ceilalti membri ai Academiei”.
Klaus Iohannis la conferinta din 27 august 2015
Foto: MAI
Presedintele Klaus Iohannis a declarat la acelasi eveniment ca „Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale, care reuneste specialisti de prestigiu in domeniu, detine toate atributele pentru a avea o contributie semnificativa in atingerea obiectivelor Strategiei Nationale de Aparare„. (Sursa)
„Sunteti cea mai tanara institutie de consacrare academica si de cercetare stiintifica din domeniul stiintelor securitatii nationale. Intr-o lume fara granite, in care securitatea interna si cea externa nu mai pot fi disociate, iar provocarile sunt tot mai complexe, rolul si contributia dumneavoastra devin esentiale„, a transmis atunci Iohannis.
Declaratiile au fost facute in urma cu o saptamanala Conferinta de prezentare a elementelor conceptuale pentru fundamentarea Noii Strategii Nationale de Aparare a Tarii, organizata de Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale, la care au participatpresedintele Academiei – Remus Pricopie, ministrul Apararii Nationale – Mircea Dusa, ministrul Justitiei – Robert Cazanciuc, adjunctul directorului Serviciului Roman de Informatii – Viorel Voinescu, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Tiberiu Nitu, potrivit MAI.
Amintim ca la o alta conferinta a Academiei, din 17 iunie 2015, Oprea a declarat: „Infiintarea Academiei a avut la baza necesitatea de a reuni intr-un for stiintific cei mai buni specialisti din domeniul securitatii nationale. De la acestia – fie ca vorbim de cei cu o vasta experienta in domeniul operativ, fie specialistii din domeniul academic – asteptam raspunsuri concrete la problematici din domeniul stiintelor militare, ordinii publice, sigurantei, informatiilor, securitatii nationale, care pot fi valorificate, in primul rand, din perspectiva operativa„. (Sursa)
Cadrul legislativ
Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale (ASSN) a fost infiintata in 2012, sub denumirea Academia de Stiinte Militare, nume schimbat anul acesta. Institutia a fost infiintata prin Legea nr. 56 din 22 martie 2012, initiata de parlamentarii Marian Saniuta, Eugen Badalan, Ion Mocioalca, Adrian George Scutaru, Niculae Mircovici, Doru-Claudian Frunzulica, Eugen Nicolicea, Gabriel Oprea si Teodor Melescanu (sursa).
Primul presedinte al Academiei a fost general-locotenentul Teodor Frunzeti, vicepresedintele a fost chestorul de politie Gheorghe Popa, iar secretarul general – colonelul (r) Gheorghe Boaru (sursa). Tot prin vot secret, adunarea generala i-a ales pe generalul de brigada (r) Viorel Buta, generalul (r) Sergiu Medar si comisarul-sef de politie Stefan Pruna in functiile de presedinti ai celor trei sectii stiintifice: Stiinte Militare, Informatii si Securitate Militara, Ordine Publica si Siguranta Nationala, potrivit sursei citate.
George Maior, fost director SRI, a fost ales in ianuarie 2015 presedinte al Academiei. Tot atunci, in functia de secretar general a fost ales profesorul universitar Gheorghe Toma (sursa).
Joi, 27 august 2015, George Maior a anuntat ca se autosuspenda din pozitia de presedinte, pe timp cat va fi ambasadorul Romaniei in SUA, iar presedinte interimar al Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale a fost numit Remus Pricopie – rectorul SNSPA si fost ministru al Educatiei, potrivit ZiuaVeche.ro si bn24.ro.
Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale este „for national de consacrare stiintifica ce reuneste personalitati stiintifice reprezentative din domeniul de aparare, ordine publica si siguranta nationala” si se afla „in coordonarea stiintifica a Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii„, potrivit Legii nr. 56 din 22 martie 2012, modificata in iunie 2015.
Inexistenta unui site al institutiei face, insa, aproape imposibila identificarea noilor academicieni.
Potrivit legii, obiectul de activitate al Academiei este:
- a) dezvoltarea stiintelor din sistemul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, in scopul alinierii la cerintele NATO si ale Uniunii Europene;
- b) promovarea pe plan national si international a cercetarilor stiintifice din sistemul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale;
- c) coordonarea activitatii de cercetare stiintifica din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala;
- d) fundamentarea necesarului de resurse de finantare a activitatilor de cercetare-dezvoltare pe termen mediu si lung din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala;
- e) crearea cadrului legal pentru introducerea continua a progresului tehnic in sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.
Una dintre atributiile Academiei, prin lege, este sa participe „la elaborarea strategiei nationale a activitatii de cercetare stiintifica din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, in vederea respectarii angajamentelor in domeniul capacitatilor asumate fata de NATO si Uniunea Europeana„.
Academia are in componenta membri titulari, membri corespondenti, membri de onoare si membri asociati. Numarul maxim al membrilor titulari si al membrilor corespondenti este 100, din care 50 membri titulari. Membrii titulari si membrii corespondenti sunt cetateni romani. Membrii de onoare sunt cetateni romani si straini care s-au remarcat prin realizarile si contributiile lor la dezvoltarea stiintelor din domeniul militar. Membrii asociati pot fi doar persoane juridice, se arata in legea nr. 56 din 22 martie 2012, modificata in iunie 2015.
Membrii titulari beneficiaza de o indemnizatie lunara viagera egala cu indemnizatia membrilor titulari ai Academiei Romane, in limita fondurilor disponibile, iar membrii corespondenti beneficiaza de o indemnizatie lunara viagera egala cu 50% din valoarea indemnizatiei membrilor titulari ai Academiei Romane. Legea prevede ca aceste indemnizatii se asigura din sume alocate de la bugetul de stat.
Presedintele Academiei este ordonator principal de credite.
Finantarea Academiei se asigura din venituri proprii, stipuleaza cadrul legislativ, care prevede ca institutia „poate beneficia de donatii, sponsorizari si alte surse de finantare, potrivit legii”.
Organele de conducere ale Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale sunt:
- a) adunarea generala
- b) consiliul stiintific
- c) biroul executiv al consiliului stiintific
Functiile de conducere ale Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale sunt:
- a) presedinte
- b) vicepresedinte
- c) secretar general
Conducerea „se exercita de catre adunarea generala, forul suprem de conducere. Adunarea generala este alcatuita din membri titulari, membri corespondenti si membri de onoare”. Numai membrii titulari si membrii corespondenti au drept de vot.
Adunarea generala este cea care alege, prin vot secret, noii membri ai Academiei si care alege, prin vot secret, presedintele, vicepresedintele si secretarul general. Mandatul acestora este de 4 ani, avand dreptul de a fi realesi pentru inca un mandat.
Legea prevede ca Academia are in dotare un parc auto propriu.
Statutul Academiei
Academia nu are site, iar singurul statut care poate fi gasit este din 18 decembrie 2013, pe cand numele sau era „Academia de Stiinte Militare”.
Potrivit acestui statut, Academia are in structura 3 sectii stiintifice, ce „reprezinta verigile de baza ale organizarii” institutiei si care „asigura indeplinirea obiectului de activitate al acesteia”. Sectiile stiintifice de specialitate ale Academiei sunt:
- a) Sectia de stiinte militare – cu un numar maxim de membri titulari de 25, de membri corespondenti de 25, de membri de onoare de 25 si tot atatia membri asociati
- b) Sectia de ordine publica – numarul maxim de membri titulari este 13, numarul maxim de membri corespondenti este 12, numarul membrilor de onoare este 13, iar numarul membrilor asociati este 12
- c) Sectia de informatii si securitate nationala – numarul maxim de membri titulari este 12, numarul maxim de membri corespondenti este 13, numarul membrilor de onoare este 12, iar numarul membrilor asociati este 13
Membrii titulari si membrii corespondenti sunt alesi pe viata, iar membrii de onoare sunt alesi pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi inca un mandat, se arata in statut. Potrivit documentului, „membrii asociati sunt selectati pe perioadele si in conditiile stabilite prin contractele de asociere”.
Propunerile de candidati pentru membrii titulari se fac de catre membrii titulari ai sectiilor stiintifice de specialitate, iar candidatii sunt alesi din randul membrilor corespondenti pe baza criteriilor minimale prevazute in statut.
Propunerile de candidati sunt supuse votului adunarii generale.
Statutul prevede ca lista candidatilor se publica pe site-ul institutiei. Precizam ca Academia nu are site nici astazi, la 3 ani de la infiintare.
Pentru a fi membru titular al Academiei, candidatii trebuie sa aiba recomandare scrisa de la 2 membri titulari, „pe baza activitatii si operei stiintifice”.
Statutul prevede ca un membru al Academiei poate fi exclus daca, printre altele, „nu se implica in asigurarea de resurse financiare necesare functionarii” Academiei.
Citeste si: