Achitarea torționarilor disidentului comunist Gheorghe Ursu. Curtea de Apel București decide dacă dosarul va fi rejudecat
Curtea de Apel București este așteptată miercuri, 21 februarie, să pronunțe decizia în cazul dosarului în care sunt cercetați torționarii disidentului comunist Gheorghe Ursu. Judecătorii pot decide rejudecarea dosarului, după ce, în iulie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis achitarea celor care l-au bătut și torturat pe Gheorghe Ursu.
Fiul disidentului Gheorghe Ursu a anunțat din noiembrie anul trecut că a depus o cerere de reviziurie a sentinței dată de ICCJ, după ce și Parchetul General a făcut același lucru.
- „Vreau să vă mai spun un lucru important: am depus şi eu o cerere de revizuire a sentinţei săptămâna trecută. Sunt sute de mărturii ale altor oameni care au fost torturaţi, bătuţi cu bestialitate în anii ’70-’80 în beciurile Securităţii şi ale Miliţiei din toată ţara.
- Plus condamnări penale pe care le-au primit unii oameni în anii ’80 pentru învinuiri strict politice. Deci e vorba numai de represiune politică în acei ani, chiar dacă a fost deghizată sub pretexte de drept comun.
- Parchetul General a primit de la CNSAS documente care arată planurile de acţiune ale Securităţii – Direcţia a 6-a cercetări penale, din care făceau parte cei doi torţionari – în care este descrisă cu lux de amănunte această doctrină a lui Ceauşescu şi a Securităţii de a-i încadra pe disidenţi, pe opozanţii regimului Ceauşescu, ca hoţi, borfaşi, „ca să nu avem probleme la organizaţiile internaţionale privind drepturile omului”.
- Acesta este un citat din Tudor Postelnicu, şeful Securităţii din 1985. Am depus astfel de noi documente care însumează 50GB pe un memory stick: audio, video şi mărturii olografe de la CNSAS care dovedesc cu asupra de măsură represiunea Securităţii împotriva poporului român”, declara, la acea vreme, Andrei Ursu.
Cum și-a motivat ICCJ decizia
Cei trei magistrați care au dat decizia în acest caz au argumentat, printre altele, că victima „nu a fost un opozant al regimului comunist și nu s-a aflat în relații de adversitate cu organele de securitate ale statului, atât timp cât opiniile sale și dezacordul față de politica și conducerea de stat nu au fost făcute publice, nu a ajuns la cunoștința publicului larg pe vreo altă cale și nu au produs vreo consecință în realitatea exterioară (nu au fost de natură a propaga idei și concepții ostile ori de a instiga la acțiuni împotriva orânduirii socialiste)”.
Judecătorii au menționat că Ursu a călătorit în Occident.
Și Parchetul General a cerut revizuirea deciziei în cazul Gheorghe Ursu
Parchetul General a anunțat că miercuri a formulat o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a inculpaților trimiși în judecată de Secția parchetelor militare în „dosarul Ursu”.
Procurorii Secției judiciare din Parchetul General arată în cererea de revizuire că aceasta se bazează pe fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei.
- „În lunile septembrie și octombrie 2023, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a trimis Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție o serie de înscrisuri conținând date și informații, însoțite de detalii tehnice apreciate ca absolut relevante și necesare înțelegerii datelor prezentate, referitoare la fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc represiunea exercitată de Securitate și calitatea de disident a victimei Gheorghe Ursu.
- Totodată, în vederea documentării imparțiale și competente a realităților regimului comunist, cu precădere în ceea ce privește funcționarea aparatului de represiune a acestuia, dar și a celorlalte instituții ale regimului, PÎCCJ a primit sprijinul științific al Academiei Române, prin intermediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, precum și al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în calitatea sa de agenție guvernamentală specializată în investigarea crimelor comunismului.
- Astfel, în luna octombrie 2023, a fost înaintat Materialul documentar întocmit de IICCMER, în colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, însoțit de un material sintetic referitor la cazuistica și încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989.
- Așa cum se evidențiază în cererea de revizuire, faptele și împrejurările noi relevate de aceste materiale susțin o cu totul altă situație de fapt decât cea reținută de instanță și se circumscriu adevărului istoric, respectiv că represiunea a fost o trăsătură permanentă a regimului comunist, conflictul dintre societate și regim a reprezentat o constantă, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicând orice manifestare publică pe care o considera drept un pericol la adresa stabilității sale și a disimulat represiunea politică prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Miliție, ca paravan al acțiunilor de poliție politică.
- În ceea ce priveşte situaţia concretă a victimei Ursu Gheorghe, din noile înscrisuri reies elemente clare şi indubitabile ale faptului că acesta era considerat un opozant politic, iar faptele sale erau considerate ca făcând parte din categoria formelor celor mai grave de manifestare a opoziţiei faţă de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu.
- Prin urmare, prin raportare la documentele menționate, procurorii au apreciat că rezultă date și împrejurări noi care nu au fost avute în vedere la soluționarea cauzei și care pot conduce la o soluție diametral opusă celei pronunțate, solicitând Curții de Apel București admiterea cererii de revizuire, anularea hotărârii atacate și, rejudecând, condamnarea a doi dintre inculpați și încetarea procesului penal față de cel de-al treilea (decedat în timpul judecății) pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase”.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro