Acord pe exploatarea resurselor naturale din Mediterana. Liban și Cipru au delimitat frontierele maritime

Libanul şi Ciprul au anunţat miercuri semnarea unui acord care delimitează frontierele lor maritime în Marea Mediterană, ceea ce va facilita explorarea de către cele două ţări a resurselor de combustibil, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Suntem aici pentru a sărbători demarcarea zonei economice exclusive dintre ţările noastre”, a anunţat preşedintele libanez Joseph Aoun după ceremonia de semnare cu omologul său, Nikos Christodoulides.

Acordul „va permite Libanului şi Ciprului să înceapă explorarea resurselor lor maritime şi să promoveze cooperarea dintre cele două ţări în acest domeniu”, a adăugat el.

Libanul şi Ciprul au semnat deja în 2007 un acord care delimita zonele lor economice exclusive (ZEE) respective, dar acesta nu a fost ratificat de parlamentul libanez din cauza disputei maritime dintre Liban şi Israel. Cei doi foşti inamici au încheiat un acord de demarcare a frontierei maritime în 2022, permiţând Libanului să înceapă explorarea şi Israelului să producă gaze din zona anterior disputată.

După ce şi-a demarcat frontiera maritimă de sud cu Israelul şi frontiera de vest cu Cipru, Libanul trebuie acum să îşi demarcheze frontiera de nord cu Siria – unde la putere se află de aproape un an o coaliţie islamistă – pentru a extinde explorarea gazelor, aminteşte AFP.

„Cooperarea noastră nu vizează pe nimeni şi nu exclude pe nimeni; nu urmăreşte să blocheze calea unui vecin, a unui prieten sau a unui partener”, a asigurat preşedintele libanez. „Dimpotrivă, sperăm că acest acord va fi primul pas către construirea unei punţi de cooperare internaţională care sperăm să se extindă în întreaga noastră regiune”, a adăugat el.

Guvernul libanez a aprobat acordul cu Ciprul luna trecută, în pofida opoziţiei unei comisii parlamentare care a apreciat că prin noua demarcare a frontierei se fac concesii teritoriale în comparaţie cu acordul din 2007.

Autorităţile libaneze se bazează pe prezenţa resurselor naturale pentru a face faţă crizei economice cu care se confruntă ţara din 2019.