„Acțiunile împotriva ordinii constituționale” nu au dus niciodată la condamnare în România, spune Înalta Curte de Casație și Justiție / A fost un caz trimis în instanță

Acuzația adusă de procurorii Parchetului General lui Călin Georgescu – „acțiuni împotriva ordinii constituționale” – este una dintre cele mai grave infracțiuni din Codul Penal românesc. Pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 25 de ani de închisoare, respectiv 20 de ani, pentru forma reținută, cum este în cazul Georgescu. 

• La Înalta Curte de Casație și Justiție nu a fost pronunțată nicio condamnare pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale, au precizat, întrebați de HotNews.ro, oficialii instituției.
• Primul dosar trimis în judecată pentru instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale a fost cel al extremiștilor maghiari care au plănuit un atentat la Târgu Secuiesc pe 1 decembrie 2015, acțiune dejucată de autoritățile române. La finalul procesului, judecătorii au decis schimbarea încadrării. 
• Și în cazul protestelor din 10 august 2018, procurorii militari au efectuat cercetări pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale, însă, după ce dosarul a ajuns la DIICOT, s-a dispus soluția de clasare pentru această infracțiune.

Parchetul General a anunțat, miercuri seară, punerea sub acuzare a fostului candidat independent la președinție Călin Georgescu pentru șase infracțiuni. Dintre toate, cea mai gravă este prima, „instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale”. 

Această infracțiune este o raritate pentru magistrații români. 

Primul dosar în care infracțiunea a fost investigată este cazul atentatului dejucat de la Târgu Secuiesc, când au fost puși sub acuzare lideri ai grupării „Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania, Szocs Zoltan și Beke Istvan. Se întâmpla pe 1 decembrie 2015.

Ancheta, declanșată în urma alertei transmise de Serviciul Român de Informații (SRI) procurorilor, a avut un parcurs cu mai multe răsturnări de situație.

Cei doi extremiști maghiari au fost trimiși în judecată de DIICOT pentru instigare la infracțiunea de atentat contra unei colectivități și instigare la infracțiunea de nerespectarea regimului materiilor explozive.

La Curtea de Apel București, judecătorii au decis schimbarea încadrării juridice din instigare la infracțiunea de atentat contra unei colectivități în tentativa la acțiuni împotriva ordinii constituționale, fapte pentru care Szocs Zoltan si Beke Istvan au fost achitați de judecători.

Magistrații au schimbat încadrarea juridică și pentru cea de-a doua infracțiune, din nerespectarea regimului materiilor explozive în folosirea materialelor pirotehnice fără drept, pentru care Szocs Zoltan a fost condamnat, în aprilie 2017, la 10 luni și 8 zile închisoare, iar Beke Istvan – la 11 luni și 6 zile, ambele cu executare.

La Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a ajuns dosarul după ce prima sentință a fost contestată de inculpați și procurori, judecătorii au schimbat din nou încadrarea juridică. Infracțiunea reținută, în final, în sarcina celor doi inculpați a fost de „acte de terorism” pentru care au fost condamnați definitiv în iulie 2018 la câte 5 ani de închisoare.

Acuzațiile de la Târgu Secuiesc

Istvan Beke şi Zoltan Szocs erau liderii grupării Mişcarea de Tineret „64 de Comitate” (HVIM) Transilvania, parte a grupării maghiare de extremă-dreaptă care militează pentru unificarea comunităţilor maghiare din afara Ungariei.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DIICOT, încă din 2014, pe teritoriul României au fost semnalate preocupări ale extremiștilor din respectiva organizație privind refacerea „Ungariei Mari”.

„Pe 10 octombrie 2015, într-o şedinţă la care au participat membrii organizaţiilor locale ale extensiilor în România ale HVIM Ungaria, Zoltan Szocs, președintele HVIM Transilvania, i-a trasat lui Beke Istvan, președinte al organizației Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania, sarcina de a confecționa un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public de Ziua Naţională a României, aproape de traseul de deplasare a paradei militare”, arătau procurorii în actul de sesizare al instanței.

Beke Istvan a declarat în fața procurorilor că discuțiile interceptate de SRI în care se plănuia atentatul sunt „prostii”.

Planul extremiștilor maghiari a fost dejucat de autoritățile române, cei doi lideri ai organizației fiind arestați preventiv chiar pe 1 decembrie 2015.

Jandarmeria a reclamat acțiuni împotriva ordinii constituționale și la protestele din 10 august

Un alt dosar în care procurorii DIICOT au cercetat acțiuni împotriva ordinii constituționale a fost cel privind protestul care a marcat România postdecembristă, cel din 10 august 2018. Zeci de mii de oameni, mulți dintre ei veniți din Diaspora, au protestat în Piața Victoriei împotriva Guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă. Românii au ieșit atunci în stradă în încercarea de a opri asaltul asupra justiției. 

La finalul zilei, jandarmii au intervenit în forță pentru împrăștierea manifestanților, cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Imagini cu oameni cu mâinile ridicate sau stând în genunchi în timp ce erau loviți de către jandarmi au fost preluate de publicații și televiziuni din toată lumea. Peste 700 de persoane au depus plângeri penale după ce au fost agresate sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor, dar și Jandarmeria a sesizat DIICOT-ul pentru săvârșirea de către manifestanți de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Pe 26 iunie 2020 DIICOT a dispus clasarea cauzei atât sub aspectul săvârşirii, în formă tentată, a infracţiunii de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Foștii șefi ai Jandarmeriei de la acea vreme, dar și alți angajați ai instituției au fost trimiși în judecată, trei ani mai târziu, pentru infracțiuni precum abuz în serviciu, fals intelectual și purtare abuzivă.

Călin Georgescu, pus sub acuzare pentru 6 infracțiuni

Parchetul General a anunțat, miercuri seară, punerea sub acuzare a fostului candidat independent la președinție Călin Georgescu pentru șase infracțiuni:

1. instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată;
2. comunicarea de informații false;
3. fals în declarații în formă continuată (privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațile de avere);
4. iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup;
5. promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;
6. iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii. 

Călin Georgescu nu este încadrat la fapta prevăzută cu pedeapsa maximă, care presupune acţiuni armate întreprinse în scopul schimbării ordinii constituţionale. În cazul lui Georgescu, procurorii au reținut „întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, care pune în pericol securitatea naţională”, faptă pedepsită cu închisoarea de la 10 la 20 de ani.