ACTUALIZAT Legile justitiei, ziua – si noaptea – a 12a. Comisia lui Iordache a finalizat modificarile de la Senat la Statutul magistratilor. Presedintele Romaniei va putea refuza o singura data numirile procurorilor-sefi/ Iordache a impins sedinta pana la ora 22.00 

​Comisia speciala parlamentara pentru legile justitiei, condusa de deputatul PSD Florin Iordache, a avut luni o sedinta de peste 8 ore care s-a terminat la ora 22.00, desi Iordache ar fi vrut sa se lucreze pana la miezul noptii. S-au adus cateva amendamente la Senat la Legea 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor, iar cand raportul pe aceasta prima lege din pachet a fost gata, la ora 21.15, Iordache a trecut la urmatoarea lege, modificarile la Legea 304 privind organizarea judiciara. Cea mai importanta modificare fata de forma adoptata la Camera Deputatilor privind Statutul magistratilor este aceea ca presedintele Romaniei nu va putea sa refuza decat o data, motivat, numirile procurorilor de rang inalt. In ceea ce priveste Sectia speciala pentru investigarea infractiunilor din justitie, din a doua lege, PSD a propus ca presedintele acesteia sa fie numit de Presedintele Romaniei si a crescut numarul posturilor, de la 20 la 25, dintre care 10 sunt procurori. Marti, comisia se reuneste din nou de la ora 10.00 cand vor avea loc dezbateri pe traspunerea Directivei europene privind prezumtia de nevinovatie, proiect la care au fost depuse mai multe amendamente de catre PSD, ALDE si UDMR de modificare a Codului penal si de procedura penala, puternic contestate in ultimele zile, care au dus la proteste in randul magistratilor.

• Proiectul de modificare al Legii 303/2004 va fi votat marti in plenul Senatului

Membrii comisiei au primit documentele cu amendamentele luni dimineata, inainte de inceperea sedintei comisiei.

Vezi aici tabelul de lucru cu amendamentele propuse la Legea 303

Vezi aici tabelul de lucru cu amendamentele propuse la Legea 304

Click aici pentru transmisiunea video de pe site-ul Camerei Deputatilor

LIVE TEXT:

21.58 Se incheie sedinta, s-a ajuns cu dezbaterea la art. 88^6.

21.47 PSD propune ca presedintele Sectiei speciale pentru investigarea Infractiunilor din Justitie sa fie numit de Presedintele Romaniei, asa cum se intampla si la celelalte sectii. In forma votata de Camera era numit si revocat de CSM. PSD a propus si cresterea numarului de posturi fata de ce s-a votat in Camera.

(2) Procurorul-șef al Secției de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție este numit în funcție și revocat din funcție în aceleași condiții și potrivit acelorași proceduri prevăzute pentru procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora, dispozițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător.

(3) Procurorul şef al Secției de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție este ordonator terțiar de credite.

(4) Secția de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție funcționează cu un număr maxim de 25 de posturi, din care 10 de posturi de procuror și 15 de posturi de personal auxiliar de specialitate și personal economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului.

(5) În scopul efectuării în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor săvârșite de magistrați, Secția de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție poate folosi specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește specialiștii care sprijină activitatea Secției de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție.

(6) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Secției de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Parchetului General.

21.44 Senatorul PSD Serban Nicolae a propus din nou amendamente pentru infiintarea unei Directii pentru investigarea magistratilor, insa amendamentele in acest sens sunt respinse. PSD vrea in continuare Sectia speciala in cadrul Parchetului General.

21:22 Iordache, dupa ce s-a consultat cu colegii: „Ratiunea a invins. Lucram pana la ora 22.00.”

21.15 Iordache, lovitura de gratie: „Si acum va propun sa intram pe Legea 304!”

Parlamentarii opozitiei propun suspendarea sedintei, insista sa fie umani. Iordache zambeste si spune: „Incepem dezbaterile”.

20.59 Comisia intra iar in sedinta la ora 10 marti, desi la aceeasi ora incepe si plenul Senatului unde va fi dezbatuta si vota Legea 303. Gorghiu: „Mi se pare abuziv. Cu cine va consultati dvs in afra de Liviu Dragnea?” Marti se vor face discutii pe Directiva privind prezumtia de nevinovatie, la care sunt depuse mai multe amendamente controversate. Este insa posibil ca la plenul Senatului sa nu se intre pe legea 303 chiar de la 10.

20.57 S-a votat raportul pe proiectul de modificare la Legea 303, cu 12 voturi entru si 6 impotriva.

20.50 In sala a venit si Marian Neacsu, secretar general al PSD care nu este parlamentar. Acesta sta in spatele monitorului senatorului Robert Cazanciuc.

20.30 Forma votata la art. 96 privind raspunderea magistratilor. S-a renuntat la mult-discutat prevedere „Statul se indreapta cu actiune in regres” si s-a inlocuit cu „statul exercita actiunea in regres”:

„Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia ci rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va indrepta cu acţiune împotriva Ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

În termen de 2 luni de la comuncarea hotrârii defiitive prnunşate în activitatea revăzută de alin 4), ministerul Finanţelor publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispozițiile Legii nr. 317/2004 privind CSM

După rămânerea definitivă a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului.

Competenţa de soluţionare a caţiunii în regres revine în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, Secţia civilă.

În cazul în care judectorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la Curtea de Apel Bucureşti sau la Parchetul de pe langă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin 9), se poate exercita calea de atac a recursului la Secţia corespunzătoare a ÎCCJ CSM poate stabili ondiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea de răspundere posfesională, obligatrie a judecătorilor şi procurorilor.

Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminuaeze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reau credinţă sau grava neglijenţă.”

19.34: Se fac modificari la raspunderea magistratilor:

S-a introdus la art. 96 o prevedere de la art. 99 din legea in vigoare privind existenta relei-credinte si a gravei-neglijente:

Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

19.21 Stelian Ion ii cere lui Iordache sa spuna pana la cat lucreaza comisia: „Ora 24 vi se pare rezonabila?” „Nu mi se pare”. Iordache a supus la vot sa se lucreze pana la miezul noptii, „ca daca plecam la ora 23 vi se pare rezonabil”.

Este clar in acest moment ca legea va intra maine in plenul Senatului.

18.35 S-a adoptat un amendament UDMR privind pensiile de serviciu, care nu pot fi cumulate, iar magistratul trebuie sa opteze:

„După alin. (2) art. 82 se introduc două alienate noi, (2^1) și (2^2) având următorul cuprins:

(2^1) Dacă prin aplicarea alin.(2) ar rezulta două pensii speciale, atunci magistratul trebuie să aleagă dintre ele, iar până la împlinirea vârstei de 65 de ani pensia nu poate fi cumulată cu salariul.

(2^2) Pensiile prevăzute la art. 81 respectiv art. 82 nu pot fi cumulate cu alte pensii/indemnizații speciale/de serviciu.”

Motivație a inițiatorilor: Pentru a preveni cumularea mai multor pensii speciale, respectiv posibilitatea ca înainte de vârsta generală de pensionare magistratul, care are dreptul să se pensioneze la o vârstă sub aceasta și să își continue activitatea, să cumuleze salariul cu pensia specială, ceea ce în alte situații este interzisă.

17.52: Stelian Ion (USR): „Domnule presedinte, am primit amendamentele de dimineata. Habar nu avem ce votam. Daca dvs vi se pare normala aceasta maniera, ne indreptam spre prapastie. In timp ce noi avem sedinta, zeci de magistrati protesteaza.”

„Doi trei parlamentari ajung sa ia decizii si sa faca legi pe genunchi si scot magistratii in strada in Romania, ceea ce nu s-a mai intamplat.”

17.45: S-a adoptat un amendament ALDE: „(8^1) În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sau președintele Curții Constituționale, după caz, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleași condiții. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.”

17.30 Comisia este intr-o scurta pauza. Intre timp, sedinta de plen a Senatului se pregateste sa inceapa. Pe ordinea de zi figureaza si acest proiect care inca se discuta in comisie, „sub rezerva raportului”.

17.10 S-a adoptat un amendament al PSD prin care Presedintele Romaniei poate refuza O SINGURA DATA numirile procurorilor de rang inalt – Procurorul general, procurorul-sef al DNA, procurorul-sef al DIICOT.

(3) Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

In prezent, forma in vigoare a legii prevede:

(3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

17.08 Au ramas in proiect modificarile facute de majoritatea PSD-ALDE-UDMR la art. 53, astfel ca Presedintele Romaniei nu poate refuza numirile in functiile de vicepresedinte si presedinte la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Au fost respinse amendamentele USR si PNL care voiau sa se modifice.

17.00 Scandal in comisie atunci cand Nicusor Dan, deputat independent dar afiliat USR, vrea sa ia cuvantul pentru a sustine faptul ca este nevoie sa ramana concursul scris.

16.56 S-a adoptat un amendament al PSD prin care s-a eliminat proba scrisa de la promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, a ramas doar interviul pe care candidatul il sustine in fata sectiei de judecatori a CSM. „Noi avem incredere totala in cei de la sectia de judecatori de la CSM”, a spus Iordache. Stelian Ion l-a acuzat de dublu limbaj.

16.50 Alte doua alineate adaugate de PSD la art. 51 si votate, pe repede inainte:

La articolul 51, după alineatul (8) se introduc două noi alineate, alin. (9) și (10), cu următorul cuprins:

(9) Hotărârea se motivează în termen de 5 zile de la pronunțare și poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.

(10) Până la soluționarea contestației, instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii de suspendare.

16.30 Cei de la USR si PNL semnaleaza faptul ca, in sedinta de plen reunit care are loc in acelasi timp cu comisia a picat un amendament privind cresterea cotelor defalcate din impozitul pe venit transferate bugetelor locale, la o diferenta de 6 voturi, cate au parlamentarii opozitiei in comisie. Iordache sustine insa ca a obtinut permisiunea de la conducerea Parlamentului sa se lucreze in paralel cu plenul. Tot el afirma ca daca si cei de la PSD si ALDE din comisie erau in plen, diferenta era si mai mare, si nu de doar 6 voturi.

16.05 S-a adoptat un amendament al AMR şi UNJR, preluat de PSD şi ALDE, conform căruia „Hotărârile Secţiilor pot fi atacate cu recurs la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea Curţii de Apel este definitivă”.

În prezent, „hotărârile Secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă de judecată, sunt definitive şi irevocabile”.

16.00 S-a adoptat in unanimitate un amendament USR prin care se actualiza denumirea Curtii de Justitie a Uniunea Europene la art. 35. Iordache, razand: „Am votat amendament USR, e breaking news, va dati seama ce se invart televizoarele?”

15.51: A ramas in proiect forma adoptata de Camera Deputatilor prin care presedintelui Romaniei i se ia dreptul de a refuza macar o data numirea procurorilor si judecatorilor simpli. PNL si USR au depus amendamente prin care sa se revina la forma in vigoare, insa au fost respinse.

15.43 Florin Iordache se grabeste, desi amendamentele sunt noi nu sunt citite ci direct supuse la vot. Stelian Ion, USR: „Am discutat saptamani si acum ne-ati trimis dimineata amendamente noi. Nu e corect, nu e o maniera normala, nici macar pentru o sedinta a asociatiei de locatari. Nu e ok.”

15.40 S-a modificat prevederea privind examenul de capacitate sustinut de magistratii stagiari: (1) Examenul de capacitate constă în susţinerea unei probe scrise şi a unei probe orale respectiv evaluarea mapei de stagiu, fiecare având ponderi egale în media finală.

15.38 La propunerea PSD s-a adoptat:

La articolul 23, după alineatul (21) se introduce un nou alineat, alin. (22), cu următorul cuprins:

„(22) Judecătorii și procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate.”

14.58 S-a revenit la art. 3 si s-a adaugat un articol, la propunerea lui Eugen Nicolicea – preluat de la AMR si UNJR: „1^1 Procurorii sunt independenti in dispunerea solutiilor, in conditiile legii prevazute de Legea 304/2004.”

Explicatie:

In forma de la Camera se eliminase complet conceptul de „independenta” la alin 1 al art. 3 si s-a introdus in locul formei in vigoare forma textului din Constitutie.

3. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. – (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”

In prezent, in lege, este prevazut astfel:

ART. 3

(1) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii.

USR a atras atentia ca Legea 304 asa cum a fost modificata in camera prevede in acest moment ca superiorul ierarhiv poate dispune infirmarea solutiilor procurorului dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice.

14.35 Comisia reincepe mai devreme cu doua ore, insa inca sunt astepti parlamentarii sa ajunga. Acestia stiau ca trebuie sa reia discutiile la 16.30.

10.53 S-a luat pauza pana la ora 16.30, timp in care are loc un plen reunit pentru buget. Pana acum s-au parcurs 55 de pagini din 359.

10.30 S-a pastrat forma de la Camera Deputatilor privind cenzurarea magistratilor:

„(3) Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlate puteri ale statului – legislativă și executivă.” (textul i-a apartinut deputatului ALDE Steluta Cataniciu)

USR a avut amendamente, insa au fost respinse.

10.24 Iordache a parasit sedinta pentru a participa la sedinta Birourilor Permanente Reunite, sedinta este condusa de Marton Arpad.

10.20 Florin Iordache incearca sa impuna viteza in dezbateri, cei de la USR insista ca macar sa fie citit amendamentul inainte sa se voteze, avand in vedere faptul ca abia luni dimineata au fost primite.

10.17 S-a adoptat un amendament al lui Serban Nicolae la art. 7

„(6) Informațiile care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituțională între instanțe și parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum și procedurile judiciare constituie informații de interes public, cu excepția celor pentru care legea prevede caracterul nepublic.”

In forma din Camera, la propunerea UNJR, acesta prevedea:

(6) Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informațiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele și orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țarii sau de un serviciu de informații care privesc sau au legătură cu justiția sunt informații de interes public.

10.13 Amendamentul lui Nicolae a fost respins, nu a fost sustinut de colegii sai din PSD.

10.08 Senator USR, George Dirca: „Ce faceti acuma se numeste hartuirea sistemului judiciar din Romania”.

09.55 Dezbateri aprinse pe o modificare propusa de senatorul PSD Serban Nicolae privind controlul veridicitatii declaratiilor olografe pe care le depun magistratii privind faptul ca nu sunt ofiteri acoperiti ai serviciilor de informatii. Nicolae vrea eliminarea CSAT din proces astfel incat sa ramana doar comisiile de control SRI si SIE si comisiile de aparare. Nicolae este de altfel membru in comisia de aparare a Senatului.

„Este ca si cum cineva ar fi putin virgin”, a fost o replica data de Nicolae senatoarei PNL Iulia Scantei.

Ce propune Serban Nicolae:

(4) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. (2) se face de către Camera Deputaților și Senat, prin comisiile permanente de apărare, ordine publică și siguranță națională și prin comisiile permanente pentru controlul activității serviciilor de informații, după caz, anual, din oficiu sau ori de câte ori sunt sesizate de ministrul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat. Rezultatul verificării efective se transmite de îndată Consiliului Superior al Magistraturii, are valoare de informare conformă, iar răspunsul eronat se pedepseşte conform legii. Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror, în condițiile legii.

Acest amendament vine dupa ce a fost adoptat un amendament prin care magistrații care sunt colaboratori sau informatori ai unui serviciu de informații își pierd funcția:

11) Încălcarea dispoziţiilor alin.(1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.