Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA): obligații pentru platforme și implicații pentru utilizatori

Într-o perioadă în care întreaga Europă se bazează mai mult ca oricând pe transformarea digitală, atât ca pilon fundamental al redresării economice în urma pandemiei, dar și ca motor al inovației, Comisia Europeană a publicat oficial, în data de 15 decembrie, mult așteptatele propuneri pentru Actul legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) și pentru Actul legislativ privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA). Cadrul legislativ determinat de cele două viitoare regulamente reformează normele cu privire la platformele digitale, și introduce noi reguli care vizează în special giganții tehnologici.

Cele trei obiective urmărite ale Actului legislativ privind serviciile digitale sunt:

Modernizarea normelor care guvernează serviciile digitale în întreaga Uniune Europeană, lăsând neatinse principiile de bază și asigurându-se că platformele și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) se pot extinde pe Piața Unică Digitală
Necesitatea clarificării conceptelor de răspundere, introducerea unor responsabilități clare și standarde de transparență, pentru a face Internetul mai sigur pentru utilizatori, un loc unde drepturile și libertățile fundamentale sunt respectate
Creșterea responsabilității și facilitarea unei mai bune supravegheri și a unei cooperări administrative eficiente și receptive între autoritățile competente din statele membre

Propunerea pentru Regulamentul privind serviciile digitale revizuiește măsurile prevăzute în Directiva privind comerțul electronicadoptată în anul 2000, și introduce noi reglementări pentru conținutul publicat de intermediarii de servicii online, stabilind standarde pentru răspunderea platformelor, moderarea conținutului, partajarea datelor și obligațiile de monitorizare și supraveghere. În timp ce Directiva privind comerțul electronica fost adoptată într-o perioadă în care Facebook, YouTube, Twitter sau Instagram încă nu existau, cei 20 de ani care au urmat au creat oportunități semnificative pentru utilizatori și pentru inovația digitală. Însă platformele digitale au fost și abuzate pentru a distribui conținut ilegal sau pentru vânzarea de bunuri și/sau servicii ilegale online. Având în vedere că unele platforme foarte mari au fost percepute ca spații “quasi-publice”, în care fluxurile de informații care ajung la utilizatori nu sunt întotdeauna veridice, propunerea dorește să găsească soluții pentru a proteja drepturile utilizatorilor în mediul online și asigurarea unui mediu concurențial și transparent pentru actorii din industria platformelor digitale.

Propunerea este un act orizontal, care stabilește un cadru legislativ comun și care va fi completat de legislația sectorială precum Directiva privind serviciile media audiovizuale, Directiva privind drepturile de autor, Acquis-ul privind protecția consumatorilor sau Propunerea de Regulament privind prevenirea diseminării de conținut terorist online, fără a înlocui sau modifica aceste acte legislative.

Acest articol își propune să rezume principalele elemente propuse de Comisia Europeană și să analizeze impactul asupra mediului de afaceri și a utilizatorilor. În prima parte, vom expune obligațiile prevăzute și sistemul de guvernanță, după care vom discuta impactul asupra societății și vom evidenția criticile aduse la adresa acestei propuneri.

Obligații prevăzute pentru platformele online

Propunerea legislativă cuprinde un set de obligații care se aplică în manieră cumulativă, în funcție de tipul de intermediar: platforme foarte mari, platforme online, servicii de stocare – hosting sau obligații aplicabile tuturor intermediarilor. Tabelul de mai jos rezumă obligațiile prevăzute, precum și aplicabilitatea lor în funcție de tipul de serviciu.

Sistem de guvernanță

Conformitatea va fi asigurată de Statele Membre în cooperare cu Comisia Europeană. Statele Membre vor numi una sau mai multe autorități competente, iar una dintre autorități va avea calitatea de Coordonator pentru Servicii Digitale, ce va fi responsabil pentru aplicarea și executarea Regulamentului, precum și supravegherea platformelor.

Se va înființa un grup consultativ independent numit Consiliul European pentru Servicii Digitale, ce va fi compus din Coordonatorii Serviciilor Digitale, în cadrul căruia se va asigura cooperarea între State Membre. Comisia Europeană va prezida Consiliul fără a avea drept de vot, iar responsabilitatea organizației va fi de a consilia Coordonatorii pentru Servicii Digitale și Comisia Europeană.

Comisia Europeană va fi instituția care decide în cazuri de dispute transfrontaliere și se va asigura că obligațiile sunt respectate. În cazul disputelor transfrontaliere complicate, vor fi posibile investigații comune efectuate de Coordonatorii Serviciilor Digitale.

În cazul nerespectării obligațiilor de diligență (“due dilligence obligations”), vor fi prevăzute sancțiuni de către Statele Membre. Suma maximă a sancțiunilor impuse nu poate să depășească 6% din venitul anual sau cifra de afaceri a furnizorului de servicii intermediare. Sancțiunile pentru furnizarea de informații incorecte, incomplete sau înșelătoare nu poate să depășească 1% din venitul anual sau cifra de afaceri a furnizorului în cauză, indiferent de mărimea platformei.

Impact

Propunerea constituie o modernizare a regulilor care guvernează serviciile digitale în UE, printr-o armonizare a Pieței Unice Digitale. Odată cu dezvoltarea exponențială a industriei big tech, piața unică a suferit un dezechilibru între marii jucători, care ajungeau să aibă o poziție dominantă de piață (“gatekeepers”) în raport cu competitorii lor, și de cealaltă parte având start-up-urile și afacerile mici și mijlocii din zona de tehnologie. Stabilirea conceptelor de răspundere juridică, care prevăd criterii clare de transparență și responsabilitate și asigurarea drepturilor și libertăților utilizatorilor în mediul online sunt câteva dintre aspectele fundamentale ale propunerii legislative.

Pentru cetățeni, propunerea legislativă dorește să asigure un mediu online mai sigur, având în vedere că obiectivul urmărit este eliminarea produselor neconforme vândute online sau a conținutului ilegal diseminat – de exemplu cel terorist, discursul instigator la ură, dezinformarea, hărțuirea online, încălcarea drepturilor de autor etc. Acest obiectiv va fi atins prin acordarea de instrumente utilizatorilor pentru a raporta conținutul ilegal și impunerea de obligații asupra platformelor pentru a prelucra raportările. De asemenea, utilizatorii vor avea acces la mai multe informații asupra metodelor de moderare a conținutului de către platforme și la o procesare mai eficientă.

Creșterea transparenței practicilor platformelor digitale a fost un deziderat constant al utilizatorilor, atât în ceea ce privește publicitatea online și direcționarea anunțurilor personalizate pe baza intereselor acestora, cât și transparența moderării conținutului sau a termenilor și condițiilor. Observăm că există deja biblioteci virtuale și rapoarte – Facebook Ads Library și Google Transparency Report – care oferă informații despre felul în care platformele transmit reclame personalizate utilizatorilor. Actul legislativ pentru serviciile digitale vine în completarea acestor demersuri și instituie obligații care prevăd informarea utilizatorilor cu privire la sursa reclamelor primite.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA): obligații pentru platforme și implicații pentru utilizatori

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”