Acum un an, un șef al SRI vorbea despre un scenariu similar celui întâmplat azi: „CCR acum ține cu România, nu mai ține cu alte lucruri” 

În urmă cu un an, generalul Anton Rog, șeful diviziei Cyberint a SRI, explica, într-un podcast, care sunt măsurile pe care SRI le are la îndemână atunci când un factor extern încearcă să influențeze procesul electoral din România. Filmarea a fost prezentată joi seară de Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

• Anton Rog a afirmat, în urmă cu un an, că „acum CCR ține cu România, nu mai ține cu alte lucruri”, când explica care sunt legile pe care SRI le are la dispoziție pentru a răspunde atacurilor online. 

Vineri, primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat, după ce serviciile de securitate au descoperit încercări de fraudă electorală. 

În urmă cu un an, Anton Rog a participat, în iulie la un podcastul pe teme IT „Stakeboard”, iar moderatorul Vlad Mercori l-a întrebat care e mandatul Cyberint în situația în care există dovezi că cineva care participă activ la un proces electoral este finanțat sau are consultanță de la „cineva văzut ca potențial dușman”.

Moderatorul a dat exemplul „partidului X sau… AUR”, moment în care generalul i-a explicat că „acum nu pot să mai răspund, noi nu avem voie să facem politică”. Apoi, vorbind la modul general, Anton Rog a spus că serviciul pe care îl conduce este pregătit.

El a explicat că în astfel de cazuri există legi care vizează „acțiuni hibride, dezinformare, dar numai cele care schimba ordinea constituțională”, iar în acest caz „avem lege care ne obligă și ne responsabilizează să acționăm”. 

„De pe 14 martie 2023, după ce a fost atacată la CCR legea securității și apărării cibernetice, CCR, o Curte care acum ține cu România, nu mai ține cu alte lucruri, a declarat-o consituțională și a fost adoptată Legea 58/2023, prin care s-a modificat și Legea 51 privind securitatea națională, cu 3 noi litere:

• n. atacurile cibernetice la adresa infrastrcturilor critice și a Guvernului reprezintă o amenințare la securitatea națională;
• o. acțiuni, inacțiuni, stări de fapt, fenomene, care duc la afectarea unor sisteme reprezintă o amenințare;
• p. care se referă la acțiuni hibride, la dezinformare, dar numai acelea care schimbă ordinea constituțională, iar noi, dacă vorbim de alegeri, e aflăm în această situație”, a explicat Rog.

„Dacă acea campanie e de dezinformare, de influență, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile, înseamnă că voința electoratului, parte din Constituție, e schimbată. Atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare”, a completat el.

Șeful de la SRI spunea că Cyberint are capacitatea de a „contracara campaniile de pe social media, iar dacă e vorba de site-uri, le închidem. Dacă e vorba de persoane, luăm un mandat de securitate națională”. Aceste acțiuni se fac cu ajutorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică și al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, a completat el.

CCR a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale

Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat, prin decizia fără precedent luată de Curtea Constituțională vineri, conform comunicatului CCR. Hotărârea vine cu două zile înaintea turului 2 al scrutinului, în care intraseră candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi, în condițiile în care diaspora votează deja. 

Primul tur fusese validat de CCR după o săptămână, după ce Curtea a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi.

CCR a decis cu unanimitate că „procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare”.

Sesizările la CCR au fost făcute după ce Adminitrația Prezidențială a desecretizat miercuri documentele din ședința CSAT. Rapoartele SRI vorbesc despre o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu și care are ”modul de operare al unui actor statal”. De pildă, conturile de TikTok au fost făcute în 2016, iar cele de Telegram în 2022 și toate au fost mobilizate în campania de acum.

Parchetul General a anunțat joi că s-a autosesizat după desecretizarea documentelor din ședința CSAT privind campania candidatului Călin Georgescu și investighează posibile fapte de corupere a alegătorilor și de spălare de bani. Procurorul general a înaintat documentele către DIICOT care a precizat, într-un comunicat de presă, că analizează documentele declasificate pentru a stabili dacă se impune declanșarea unei investigații penale.