Aderarea României la Schengen, în afara agendei ultimului consiliu JAI sub conducerea Suediei

Aderarea României la spaţiul Schengen nu se află pe agenda ultimului Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) sub președinția Suediei, programat în 8-9 iunie la Luxemburg. Cu toate acestea, Comisia Europeană a dat asigurări recent că aderarea României la spațiul european de liberă circulație rămâne o prioritate pentru şi că va face tot ce îi stă în putinţă pentru o decizie favorabilă în 2023.

În prezența miniștrilor de interne din statele membre ale Uniunii Europene, dar și cu participarea miniștrilor de interne din Norvegia, Elveția, Islanda și Lichtenstein, joi și vineri va avea loc la Luxemburg ședința Consiliului JAI. Este ultima organizată in timpul președinției rotative a Uniunii Europene deținută de către Suedia.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează pentru joi, o discuţie despre situaţia generală a spaţiului Schengen pe baza raportului pe 2023 al Comisiei Europene privind starea zonei de liberă circulaţie, cu propunerea de a adopta strategia privind libera circulație în UE în următoarele 12 luni.

• „Deși premierul suedez, Ulf Kristersson, a promis în plenul Parlamentului European că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va fi un obiectiv important al țării sale, observam din ordinea de zi prezentată că pe 8 iunie se va dezbate chestiunea Schengen cu propunerea de a adopta strategia privind libera circulație în UE în următoarele 12 luni.
• Lipsește, însă, cu desăvârșire de pe ordinea de zi cea mai importantă decizie pe care trebuia să și-o asume Consiliul JAI, și anume decizia privind eliminarea frontierelor pentru România și Bulgaria.
• De aceea, îmi mențin poziția și subliniez din nou că singura cale prin care vom intra în spațiul Schengen este procesul pe care l-am deschis la CJUE. Este dreptul nostru si ne vom face singuri dreptate!”, spune europarlamentarul Eugen Tomac.

De la 1 iulie, preşedinţia Consiliului UE va fi preluată de Spania.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a susținut recent că aderarea României la spațiul european de liberă circulație rămâne o prioritate.

• „Extinderea spaţiului Schengen rămâne o prioritate politică pentru Comisie, iar în colaborare strânsă cu preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European ne angajăm să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a asigura că, în cursul anului 2023, Consiliul adoptă măsurile necesare cât mai curând posibil, astfel încât România şi Bulgaria să poată adera la spaţiul Schengen”, arată Comisia Europeană într-un răspuns transmis eurodeputatului Nicu Ştefănuţă.

În 22 martie, europarlamentarul român trimisese Comisiei Europene date care arată că România pierde miliarde de euro stând la cozi în vămi, doar pentru că nu este în Schengen.

„Ați făcut progrese, dar trebuie să vă spunem că mai este o cale lungă”

În 26 aprilie, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, cel care a blocat aderarea României la Schengen, s-a aflat la București și le-a transmis românilor că are „mare înțelegere” pentru așteptările lor, că autoritățile au făcut progrese în privința securizării frontierelor și a gestionării migrației, dar că mai este „cale lungă”.

Oficialul de la Viena a susținut că „cetăţenii austrieci au aceeaşi dilemă atunci când sunt supuşi unor controale cu Germania”.

Oficialul de la Viena a reluat aceleași cifre cu care a împiedicat aderarea României la Schengen: anul trecut, în Austria au intrat ilegal peste 110.000 de persoane, din care peste 80.000 neînregistrate, iar sistemul de protecție a frontierelor este în continuare nefuncțional. El a spus că a văzut „lucruri minunate” la sediul Poliției române de Frontieră, că România „a făcut progrese și este pe calea cea bună, dar că mai este o cale lungă:

• „Am mare înțelegere pentru doleanța domnului ministru și pentru așteptările poporului român în ceea ce privește următoarea etapă de aderare la Schengen, dar la momentul de față trebuie să gândiți că cetățenii austrieci au aceeași dilemă în momentul în care sunt supuși unor controale cu Germania
• Ați făcut progrese foarte bune, sunteți pe calea cea bună, dar trebuie să vă și spunem că mai este o cale lungă”.

Întrebat insistent de jurnaliști,i români dacă Austria va vota pentru aderarea României la spaţiul Schengen în acest an, oficialul austriac a spus că nu poate oferi o dată în acest sens:

• „Vă spun foarte deschis: din partea mea, nu pot să vă ofer astăzi o dată. În primul rând, vreau să obţinem rezultate, pentru ca UE să fie protejată în zona frontierelor externe”.
• „Nu pot decât să mă repet: nu pot să vă vorbesc despre o dată, suntem încă departe de acel moment ca să putem să susținem că sistemul este funcțional și de aceea lupt cu mulți parteneri împreună pentru ca sistemul să poată fi îmbunătățit”.
• Vizita lui Gerhard Karner în capitala României a venit în contextul în care o serie de state membre UE au transmis chiar de la București semnale că România trebuie să intre în spațiul Schengen în acest an.

• Venit la București, ministrul austriac de Interne rămâne pe poziții: Nu pot să vă ofer o dată pentru aderarea la Schengen. Spațiul e nefuncțional

Cât timp ar putea bloca Austria aderarea României la Schengen

Austria își va menține dreptul de veto în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până când Viena va constata o „scădere susținută” a numărului de solicitanți de azil, a declarat în 28 aprilie ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg, conform Politico.

• „Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și trebuie să existe o scădere susținută”, a declarat Schallenberg, calificând veto-ul drept un „semnal de alarmă” pentru Bruxelles.
• „Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, pentru Austria, să lăsăm pur și simplu acest sistem disfuncțional să se deruleze”, a mai spus șeful diplomației austriece.

Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.