Afirmaţiile că alocarea de organe nu se face după criterii clare "nu au nicio acoperire", susține Agenţia de Transplant. "Afirmațiile" apar chiar într-un document al Ministerului Sănătății
Afirmațiile potrivit cărora alocarea de organe nu s-ar face după criterii clare „nu au nicio acoperire”, susține Agenția Națională de Transplant. Informațiile privind lipsa de criterii clare în domeniul transplantului apar, însă, chiar în raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătății, întocmit după controlul din vara anului trecut. Documentul a fost obținut și publicat în exclusivitate de HotNews.ro. Reprezentanții Agenției Naționale de Transplant susțin, de asemenea, că mediatizarea „excesivă” a unei situaţii, „afirmaţiile denigratoare şi calomnioase” la adresa activităţii de transplant şi a Agenţiei Naţionale de Transplant sunt de natură să inducă „panică” în rândul pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare.
Agenția Națională de Transplant susține, într-un comunicat de presă remis miercuri, că Registrul Naţional de Transplant (RNT) este funcţional şi are o evidenţă „strictă”: „Afirmaţiile că la ANT alocarea de organe nu se face după criterii clare nu are nicio acoperire. Registrul Naţional de Transplant (RNT) este funcţional, are o evidenţă strictă asupra tuturor pacienţilor aflaţi pe lista de aşteptare prin atribuirea codului CUIANT. De asemenea, există o evidenţă strictă a tuturor donatorilor aflaţi în moarte cerebrală declaraţi pe teritoriul României, precum şi a donatorilor vii. Cea mai bună evidenţă a bolnavului transplantat este aceea care denotă că pacientul primeşte medicaţie imunosupresoare”, se arată în comunicatul ANT, citat de Agerpres.
Potrivit reprezentanților Agenției Naționale de Transplant, în ceea ce priveşte alegerea pacienţilor receptori, care vor primi un organ transplantabil, decizia aparţine „în exclusivitate” echipei multidisciplinare de transplant, singura responsabilă de reuşita/nereuşita intervenţiei şi „în niciun caz nu poate fi decizia ANT”.
La nivelul fiecărui centru de transplant există proceduri care au fost transmise la ANT şi către Ministerul Sănătăţii, mai precizează reprezentanții Agenției. Potrivit acestora, „o serie de neconcordanţe” privind desfăşurarea activităţii administrative a ANT „sunt asumate şi au cauze complexe şi variate, toate acestea fiind corectabile şi în curs de rezolvare”.
„În ultimele zile, anumite informaţii, propagate în special în mediul online, legate de activitatea Agenţiei Naţionale de Transplant, au fost interpretate tendenţios şi la modul general. Pentru a înlătura orice suspiciune care planează în prezent asupra acestei activităţi, Agenţia Naţională de Transplant vine cu noi clarificări, aşa cum o va face ori de câte ori va fi cazul. Sesizarea făcută la DIICOT, în septembrie 2018, de către fosta conducere a instituţiei privind neregulile din sistemul de transplant, sesizare care a fost amplu mediatizată şi folosită cu orice ocazie pentru a destabiliza şi slăbi încrederea populaţiei şi a personalului medical în beneficiile programului de transplant a fost clasată. După finalizarea investigaţiilor, s-a stabilit ‘că nu există indicii temeinice care să vină în susţinerea aspectelor sesizate şi cu privire la existenţa unor fapte penale'”, afirmă reprezentanții Agenției Naționale de Transplant.
Agenția Națională de Transplant consideră, de asemenea, că mediatizarea „excesivă” a unei situaţii, „afirmaţiile denigratoare şi calomnioase” la adresa activităţii de transplant şi a Agenţiei Naţionale de Transplant sunt de natură să inducă „panică” în rândul pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare: „Mai mult, orice campanie negativă duce la dificultăţi în obţinerea consimţământului de donare, cu consecinţe devastatoare: scăderea dramatică a activităţii de transplant şi a speranţei de viaţă a bolnavilor aflaţi pe listele de aşteptare”, adaugă ANT.
Prin aprobarea pentru finanţare a proiectului Ministerului Sănătăţii „Îmbunătăţirea procesului de reglementare în domeniul transplantului” în cadrul (IP14/2019) „Sprijin pentru acţiuni de consolidare a capacităţii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA)” vor fi utilizate peste 15,6 milioane de euro pentru dezvoltarea Registrului Naţional de Transplant, actualizarea ghidurilor şi protocoalelor din domeniu, dar şi sistematizarea şi simplificarea legislaţiei de transplant, mai precizează ANT.
- Corpul de Control al Ministerului Sănătății: În România nu a existat și nu există un sistem care să țină evidența organelor donate și unde ajung acestea
În România „nu a existat și nu există un sistem integrat de identificare a donatorului și a primitorului care să poată identifica fiecare donare și fiecare dintre organele și primitorii asociate acesteia, respectiv trasabilitatea în toate etapele lanțului de la donare la transplant sau distrugere” – este una dintre concluziile raportului Corpului de Control al Ministerului Sănătății la Agenția Națională de Transplant, document obținut de HotNews.ro. Concluziile documentului oficial al Ministerului Sănătății confirmă haosul și neregulile grave despre care s-a vorbit în ultimii ani în ceea ce privește domeniul transplantului, marcat de scandaluri răsunătoare.
Potrivit documentului citat, „Registrul Național de Transplant nu reflectă situația reală privind activitatea de transplant desfășurată în România (conținutul registrelor naționale ANT pe categorii de organe) întrucât persoanele care gestionează Registrul Național de Transplant, desemnate prin Ordin al Ministerului Sănătății, nu introduc în Registrul Național de Transplant date/informații în timp real despre persoanele implicate în activitatea de transplant din România (donatori/receptori).”
Raportul redactat după controlul Corpului de Control al Ministerului Sănătății la Agenția Națională de Transplant arată, de asemenea, că „lipsa din Registrul Național de Transplant și la Agenția Națională de Transplant a informațiilor privind trasabilitatea organelor de la donare/prelevare la transplant contravine prevederilor art. 10 – trasabilitatea din Directiva 2010/45/UE, privind standardele de calitate și siguranță referitoare la organele destinate transplantului.”
„Drept urmare, se poate spune că în România nu a existat și nu există un sistem integrat de identificare a donatorului și a primitorului care să poată identifica fiecare donare și fiecare dintre organele și primitorii asociate acesteia, respectiv trasabilitatea în toate etapele lanțului de la donare la transplant sau distrugere” – este concluzia raportului Corpului de Control al Ministerului Sănătății la Agenția Națională de Transplant.
Raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătății la Agenția Națională de Transplant a fost obținut de deputatul USR Emanuel Ungureanu, după ce a făcut o plângere administrativă împotriva Ministerului Sănătății. Instituția condusă de Sorina Pintea a refuzat, inițial, să îi pună la dispoziție raportul în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public. Emanuel Ungureanu a depus, săptămâna trecută, o plângere la Direcția Națională Anticorupție formulată pe baza raportului Corpului de Control al Ministerului Sănătății la Agenția Națională de Transplant.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro