Agenția Națională Antidrog a publicat date false despre consumul de droguri în România pe baza cărora o inițiativă legislativă a fost adoptată recent
Agenția Națională Antidrog postează date false pe propriul site despre vârsta medie de debut a consumului de droguri în România pentru a genera panică, arată PressOne într-un material publicat miercuri, 2 aprilie.
De la începutul anului, Agenţia Naţională Antidrog (ANA), aflată, în trecut, în subordinea Ministerului Apărării de Interne a fost desființată. Atribuțiile sale sunt preluate de o nouă instituție, respectiv Agenţia Naţională pentru Coordonare şi Politici în Domeniul Drogurilor şi Adicţiilor (ANCPDDA), care se află acum sub coordonarea Ministerului Sănătății, notează sursa citată.
La finalul lunii martie, Agenția Națională Antidrog avea pe interfața veche a site-ului, aflat acum în mentenanță, o casetă denumită „Știați că”, în care erau enumerate statistici despre comportamentul de consum al substanțelor interzise și vârsta medie de debut pentru consumul de droguri în România.
„Vârsta medie de debut în consumul de droguri ilicite este 13 ani, iar dacă ne referim la alcool și tutun, vârsta este de 10 ani”, se arată în una din secțiunile site-ului.
Press One a stat de vorbă cu Vlad Zaha, criminolog și expert în politicile publice privind consumul de droguri, care a explicat confuzia instituției în terminologia de specialitate.
„S-a confundat, după părerea mea, voit, cea mai mică vârstă de consum, adică cazul unic, singular, în care un copil ajunge la urgențe din cauza substanțelor, cu vârsta medie. Vârsta medie de debut a consumului înseamnă, practic, la ce vârstă încep românii să consume substanța. Nu se referă la care e cea mai mică vârstă sau la cel mai tânăr român care a ajuns la spital. În România vârsta medie de debut a consumului este de 21,4 ani”, a explicat Vlad Zaha.
Acum, interfața site-ului instituției nu mai este disponibilă cu caseta inițială denumită „știați că”, din cauza lucrărilor de mentenanță pentru redenumirea instituției. Valoarea totală a actualizării site-ului este de 268.907 de lei, potrivit unui răspuns oficial transmis redacției Press One.
Agenția Națională Antidrog nu-și asumă greșeala, din contră, susține că informația e listată pe site-ul oficial al instituției „preventiv”, deși nu are la bază un studiu realizat pe un eșantion reprezentativ.
„Informaţia la care face referire întrebarea dvs. are la bază un studiu pilot realizat de specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog pe lotul de subiecţi înscrişi în programul „Safe Space”. Acest program se adresează minorilor şi a fost dezvoltat de Agenţia Naţională Antidrog începând cu anul 2023. Întrucât a rezultat în urma unui studiu pilot, care nu a fost realizat pe un eşantion reprezentativ, informaţia a fost introdusă la rubrica „Ştiai că?” cu scop preventiv”, se arată în răspunsul oficial.
Cum se aplică prevenția în România prin legi care pleacă de la date false
La finalul lunii martie, Legea audiovizualului a fost modificată printr-un proiect de lege inițiat în 2023, care impune Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) obligația de a derula, prin intermediul radiodifuzorilor și a televiziunilor, campanii lunare de informare publică despre riscurile consumului și traficului de droguri, precum și despre traficul de persoane.
Motivarea proiectului de lege conține aceeași informație falsă promovată anterior de Agenția Națională Antidrog (ANA), potrivit căreia vârsta medie de debut a consumului de droguri în România ar fi de 13 ani. Mai mult, legea include ca publicul țintă al acestor campanii și copiii de la vârsta de 10 ani, o măsură care contrazice recomandările experților în prevenirea consumului de substanțe.
Astfel, potrivit legii proaspăt promulgate, „Consiliul inițiază discuții cu radiodifuzorii în vederea pregătirii carnpaniei de informare publică și selectează posturile de radio şi de televiziune aflate în jurisdicţia României care dețin licentă audiovizuală si au avut în structura de programe emisiuni informative, culturale și educative de interes public, în ordinea audienţei pentru publicul țintă, cu vârste între 10 și 50 de ani.”
Vlad Zaha atrage atenția asupra consecințelor extinderii campaniilor de informare publică și pentru copiii mai mici de 14 ani.
„Ce știm cu siguranță în criminologie este că mai devreme de vârsta de 14 ani nu trebuie să vorbești despre substanțe sau droguri, în moduri moralizatoare și sperietoare, cum va fi practic obligat acum orice post de televiziune și de radio să facă, pentru că pur și simplu vei trezi interesul pentru acestea. Nicăieri în lume nu există campanii de prevenție pentru copiii de 10 ani. Orice visual, auditiv, în care se menționează numele de substanțe, pericole, scene teribile, va genera doar interes pentru aceste substanțe psihoactive”, explică Zaha.
Droguri, Foto: Sebastian L | Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro