Al treilea oraș ca mărime din România tocmai a decis interzicerea păcănelelor: „Mulţi spuneau «Domnule, câţi bani o să pierdem noi»”

Sibiul și Brăila nu sunt singurele orașe din România care au decis luni să interzică sălile de jocuri de noroc pe teritoriul lor. Și Iașul, al treilea oraș ca mărime din România, a votat pentru interzicere.

Consiliul local Iași a decis luni, în ședință extraordinară interzicerea jocurilor de noroc pe raza municipiului Iași. Hotărârea a fost adoptată în unanimitate.

• În municipiul Iaşi funcţionează în prezent aproximativ 150 de săli de jocuri de noroc şi circa 30 de agenţii de pariuri, însumând 2.127 mijloace de joc de tip slot-machine, sau „păcănele”, dintr-un total de 102.186 astfel de mijloace la nivel naţional, scrie Agerpres.
• Iașul este cel mai mare oraș din România care, până în prezent, a decis interzicerea sălilor de jocuri de noroc. Iașul are o populație de circa 270.000 de locuitori

Proiectul de interzicere a sălilor de joc de tip slot-machine în municipiul Iaşi a fost lansat în dezbatere publică pe 3 martie, la iniţiativa primarului Mihai Chirica, potrivit sursei citate.

„Prin acest vot, nu vorbim doar despre limitarea păcănelelor, ci despre interzicerea tuturor formelor de jocuri de noroc la nivel local. Este un semnal ferm că administraţia îşi asumă protejarea cetăţenilor în faţa unui fenomen care generează dependenţă şi vulnerabilitate. Următorul pas este clar: vom duce pe ordinea de zi şi interzicerea reclamelor la jocurile de noroc, pentru a reduce expunerea, mai ales în rândul tinerilor”, a declarat Dragoş Popa, liderul consilierilor locali USR Iaşi.

În cadrul dezbaterilor, consilierul local PNL dr. Bogdan Iliescu a subliniat că argumentele economice invocate în favoarea acestor activităţi sunt discutabile.

„Pe parcursul dezbaterilor un argument care m-a şocat a fost un argument economic. Mulţi spuneau „Domnule, câţi bani o să pierdem noi”. Nu ştiu dacă aţi avut curiozitatea să studiaţi sau să vedeţi studiile economice făcute pe aceste jocuri. Vă dau câteva date. Pentru unele dintre ţările europene, impactul economic din punct de vedere al cheltuielilor pentru jocurile de noroc ajunge până la 1% din PIB, ceea ce mi se pare enorm. În Marea Britanie depăşeşte un miliard de lire. Sunt cheltuieli medicale, cheltuieli sociale ş.a.m.d. Absolut toate studiile care s-au făcut pe tema asta arată că în ciuda încercărilor de a aduce bani la buget, de a pune taxe, etc, de fapt costul real al acestor jocuri de noroc este tot timpul, în toate ţările, mai mare decât veniturile pe care le aduc. Am văzut că inclusiv pentru România jocurile astea aduc peste un miliard de dolari dar la buget se întorc doar 45 de milioane”, a afirmat în timpul interpelărilor dr. Bogdan Iliescu.

Sprijin de la Mitropolie

Primarul Iaşului a solicitat sprijinul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi Episcopiei Romano-Catolice pentru informarea enoriaşilor despre intenţia de a interzice desfăşurarea de jocuri de noroc de tip slot-machine pe raza municipiului Iaşi. Astfel, bisericile au strâns deja câteva mii de semnături de la enoriaşi în favoarea interzicerii „păcănelelor”.

Ţinând cont că prin interzicerea acestei activităţi unele persoane se pot afla în pericol de a-şi pierde locul de muncă, primarul Mihai Chirica a adresat Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi rugămintea de a-i include pe toţi cei disponibilizaţi, în mod prioritar, în evidenţele agenţiei şi de a le oferi cu celeritate posibilitatea participării la cursuri de recalificare şi reconversie profesională.

De asemenea, Centrul pentru Sănătate Mintală şi Prevenirea Adicţiilor „Lascăr Catargi”, deschis de municipalitatea ieşeană în incinta Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi”, oferă sprijin de specialitate inclusiv în lupta cu dependenţa de jocurile de noroc.

Decizia Consiliul Local Iași apare în aceeași zi în care și consiliile locale din Brăila și Sibiu au decis luni să interzică sălile de jocuri de noroc.

Avertisment și din partea Patriarhiei

Patriarhia Română avertizează asupra consecinţelor sociale şi morale negative ale jocurilor de noroc şi face apel la responsabilitate din partea tuturor factorilor implicaţi – persoane, familii, instituţii şi autorităţi publice – în vederea limitării extinderii acestui fenomen, a protejării demnităţii umane şi a încurajării binelui comun, scrie Agerpres.

Patriarhia Română îşi exprimă profunda îngrijorare referitoare la amploarea şi impactul crescând al fenomenului jocurilor de noroc în societatea românească, fenomen care afectează nu doar viaţa personală, ci şi echilibrul familiilor şi comunităţilor. Practicile legate de jocurile de noroc promovează iluzia câştigului rapid şi fără efort, cultivând o mentalitate care poate conduce la dependenţă, precum şi la pierderea libertăţii interioare şi a valorilor morale. Dependenţa de jocuri de noroc nu reprezintă doar o problemă comportamentală, ci o tulburare complexă, caracterizată prin remodelare neuroplastică şi disfuncţii ale sistemelor cerebrale, similare celor descrise în dependenţele de substanţe”, a transmis, luni, Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Patriarhia consideră necesară intensificarea promovării unor politici şi măsuri care să descurajeze dependenţa de jocurile de noroc şi să ofere sprijin concret atât celor afectaţi, cât şi familiilor din care aceştia fac parte.

„Experienţa pastorală a Bisericii Ortodoxe Române evidenţiază numeroase situaţii în care adicţia jocurilor de noroc a generat dezechilibre financiare grave, tensiuni familiale, suferinţă profundă şi marginalizare socială, chiar şi cazuri de suicid, afectând în mod special persoanele vulnerabile, inclusiv tinerii. În acest context, merită subliniată necesitatea conştientizării riscurilor reale asociate acestor practici şi a consecinţelor lor pe termen lung”, subliniază sursa citată.

În acelaşi timp, Patriarhia Română îşi reafirmă angajamentul pastoral de a sprijini persoanele aflate în dificultate, prin consiliere spirituală, îndrumare şi solidaritate comunitară, îndemnând la redescoperirea valorilor unei vieţi echilibrate şi prevenirea adicţiilor şi reiterează importanţa cultivării unei existenţe întemeiate pe credinţă, muncă şi ajutorarea aproapelui, ca fundamente perene ale unei societăţi sănătoase şi echilibrate.

Recent Biserica Evanghelică din România a lansat un apel pentru interzicerea sălilor de jocuri de noroc în localități.