Alcatraz sau despre Penal Academic Escape

Cred că ați auzit deja de „Alcatraz: țapul ispășitor”. Este un joc de societate foarte intrigant unde principalul scop este acela de a dispune de un individ care să țină spatele tuturor pușcăriașilor ce doresc să evadeze din cea mai temută închisoare din lume, Alcatraz. Să zicem de la bun început că, acest personaj poate fi oricine, deși nimeni din cei ce joacă nu și-o dorește. Oricine poate face cărțile evadării, oricine dictează reguli, dar sarcinile se îndeplinesc în așa fel încît, cel puțin teoretic, gardienii să nu observe planurile acestora. Jocul se bazează pe înșelarea loialităților atît cît să poată construi atmosfera conspirativă din penitenciar și să se sustragă imaginii de țap ispățitor. Oricine riscă, oricine se poate face indispensabil, oricine poate analiza judicios situații. În fine, oricine simulează orice îl va putea despărți de pecetea de „țap ispășitor”. Fiecare jucător rîvnește să evadeze, însă doar unul singur va rămîne păcălit, în cele din urmă, deținut. Dar nu cumva există ceva mai genial decît atît ? Nu cumva putem să salvăm înclusiv „țapul ispășitor” ? Cărțile pot fi făcute în așa fel încît să nu existe riscuri și toată lumea să cîștige. Să vedem cum!

Parteneri de „Alcatraz”. Începând cu 2006 există o lege de executare a pedepselor, încă în vigoare, foarte permisivă cu deținuții ce intenționează elaborarea unor lucrări cu caracter științific (cf. http://www.snlp.ro ). Inițial, legea oferea timpi de elaborare în afara penitenciarului pe perioada derulării și a elaborării acestei lucrări, iar nu mai mult. Așadar, nu constituia încă un bonus în a recalcula zilele de detenție. Conform datelor furnizate de către Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare, una din sursele principale ale prezentului articol, aflu că „…prin Legea 254/2013, cîștigul raportat a fost fixat la 30 de zile pentru fiecare lucrare, fară a se stabili limite sau condiționări. În cronologia normativă a acestor legi (2006-2014), ordonanțe sau hotărîri (OUG 3, HG 1897, HG 113 care modifică HG 1897 și, în fine, un OUG 3 ce permite aplicarea acestor ultime două hotărîri de guvern, cf. www.snlp.ro), apare ca un corolar în 2011, decizia ANP 619/14.10.2011 [http://inside-out-solutions.net/2016/01/09/decizia-dg-anp-nr-6192011-extras-lucrari-stiintifice/#more-358], ce reglementează „metodologia pentru acordarea zilelor considerate executate ca urmare a elaborarii de lucrari știinfice publicate sau a inventiilor brevetate de catre persoanele private de libertate” [cf. www.snlp.ro]. Este o decizie semnată de către chestorul de penitenciare dr. Ioan Băla, director general al Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP). Acest document cuprinde șase capitole și patru anexe. Punctul de interes analitic este conținutul secțiunii a 8a, cap. II, care se referă la „ acordarea zilelor considerate executate ca urmare a elaborarii de lucrari știinfifice [sic!] publicate sau a inventiilor brevetate de catre persoanele private de libertate (pg. 24-27, art. 63-85) –decizia 619.lucrari”.

Am identificat primul jucător în „Alcatraz”, contînd foarte mult și, în mod egal, pe partenerii din penitenciare, autorii de cărți „științifice”: criminali, tîlhari, membrii ai organizațiilor criminale, proxeneți, manipulatori de mite, artizani ai abuzului în serviciu, ai traficului de influență etc. În „Alcatraz”-ul general vor mai intra și alți parteneri, precum zeci de profesori universitari și de conferențiari, membrii a multor universități de stat și private, ai unor institute a Academiei Române, membrii evaluatori ai Colegiului Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior (CNCSIS), Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), directorii de penitenciar, coordonatori ai „sectorului educație” și asistenți psihosociali (vezi și articolul HotNews din 12 ianuarie 2016, http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-20721865-dna-incepe-cercetari-cazul-puscariasilor-scriitori.htm). Vom citi împreună, succesiv.

Reguli ale jocului în „Alcatraz”. Cum spuneam mai sus, secțiunea a 8a, §1 dispune de regulile generale aplicabile activității de elaborare ale unei lucrări științifice sau invenții. Ce demersuri trebuie să facă persoanele condamnate care doresc să realizeze lucrări științifice sau invenții? Mai întîi, nu trebuie să pretinzi „administrației așezămîntului de detenție obligația achitării de taxe, a suportării unor cheltuieli ori a asigurării accesului la: bibliografie de specialitate, bază materială, tehnică, tehnologie, echipamente IT sau alte materiale utile” (art. 66). Fiecare deținut este cel care se finanțează în tot acest demers „științific”, avantajele fiind cu totul altele, citez din art. 63-65:

„Persoanele private de libertate, care au publicat lucrări științifice sau care au elaborat invenții brevetate li se calculează partea din pedeapsă executată pe baza muncii prestate, în condițiile legii de executare a pedepselor (vezi supra cronologia actelor normative!). Intră în categoria lucrărilor științifice:

a) lucrările publicate în reviste științifice recunoscute, la data publicării, de Colegiului Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior (CNCSIS);

b) lucrările publicate la edituri recunoscute, la data publicării, de către Colegiului Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior (CNCSIS);

c) comunicările științifice susținute la o conferință națională sau internațională și publicate în analele manifestării științifice.

Este asimilată muncii prestate, activitatea de cercetare, care s-a finalizat prin obținerea brevetului de invenție eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).” [sursa citată: https://allsoldotorg.files.wordpress.com/2016/01/decizia-619-lucrari.pdf]

Voi demonstra succesiv că aceste reviste, edituri „recunoscute CNCSIS”, la data publicării lucrărilor unei largi majorități de deținuți, nu sunt nicicum acreditate de către instituția invocată în regulamentul ANP, dimpotrivă, nici CNCSIS nu mai există succesiv lunii martie 2011. Dar să revenim la regulile „Alcatraz”!

Sectiunea 8a, §2, aduce lămuririle necesare în privința lucrărilor știintifice publicate, așadar, condamnatul poate solicita directorului de penitenciar, conform unei cereri tipizate, anexa 22 [https://allsoldotorg.files.wordpress.com/2016/01/merged_document_3.pdf], stabilirea unui program de lucru în vederea elaborării unei asemenea cercetări, specificînd titlul lucrării, domeniul, termenul estimat de finalizare a lucrării, recomandări [*persoanele menționate și sugerate de către deținut pentru recomandarea acestei lucrări sunt contactate atît de către deținuți, dar și de administrația penitenciarului]. În art. 69 (2) se precizează că, „recomandarea privind relevanța tematicii în domeniul ales, trebuie să aparțină unui profesor universitar sau a unui conferențiar universitar”. Ulterior, „o comisie de selecționare și repartizare la muncă analizează cererea”(art. 71), după care începe o „negociere” asupra spațiului desfășurării activității de cercetare, acesta putînd fi atît în penitenciar, cît și în afara penitenciarului, tot comisia de mai sus (din penitenciar) deliberînd asupra programului de lucru și a locației destinată activității de elaborare (art. 73), alături de „coordonatorul sectorului educație și asistență psihosocială” (n. aut. preot? profesor? asistent social?); în cele din urmă, directorul unității aprobă sau respinge o astfel de solicitare (a deținutului) și de analiză (coordonatorul de sector). Art. 74 este și mai palpitant, (1) „ținerea evidenței timpului afectat elaborării lucrării” se face pe baza „tabelului nominal, completat de educatorul desemnat de coordonatorul de educație și de asistență psihosocială”,iar(2) ne lasă fără prea multe informații: „…cu ocazia transferării, ridicării în cercetări, întreruperii executării pedepsei sau liberării, tabelul nominal de scoatere la muncă și documentele care au stat la baza aprobării elaborării lucrării sau invenției se clasează în dosarul individual prin grija serviciului/biroului evidență și organizarea muncii.”Cu alte cuvinte, cred că sunt îndeplinite toate condițiile ca această cercetare să fie efectuată oriunde, iar noi să nu avem dreptul de a verifica tempourile și locațiile de lucru. Doar directorul de penitenciar își asumă totul pe semnătura, căci oricum, ulterior întreruperii executării, tabelul nominal de scoatere la muncă și cam toate documentele care mijlocesc informarea asupra întregului proces, se clasează prin „…grija serviciului de evidență și de organizare a muncii.”Să continui cu povestea!

Art. 77, (1) În mod judicios, deținutul se va „…adresa administrației penitenciarului în momentul finalizării lucrării, oferind simultan spre aprobare, valoarea acordării zilelor de cîștig; (2) la cererea depusă, deținutul trebuie să anexeze lucrarea științifică publicată, în original,” chiar dacă nu se specifică unde poate fi consultată și ce beneficii aduce comunității științifice tout court. Există o portiță și pentru cei ce nu reușesc să publice în revistele acreditate de către CNCSIS,„…pot fi stimulați prin acordarea uneia din recompensele prevăzute de Legea de executare a pedepselor privative de libertate.” (art. 78). În mod analog se procedează cu invențiile. Secțiunea a 8a, §4 declară apoteotic, art. 83 (1): „Directorul unității poate aproba solicitarea persoanei condamnate, repartizată în regim deschis, de a desfășura demersuri practice de cercetare în vederea elaborării unei lucrări științifice sau invenții, care presupun acces la bază materiala, la tehnică ori la tehnologia existentă în afara unității, ținîndu-se cont de conduita persoanei private de libertate și de participarea constantă a acesteia la activități în afara locului de detenție fără supraveghere. (2) Persoana privată de libertate are obligația de a pune la dispoziția administrației penitenciarelor documentele care atestă acordul instituțiilor, institutelor sau centrelor de cercetare cu privire la utilizarea bazei materiale proprii, precum și intervalul orar destinat utilizării acestuia.”Mai mult decat atît, art. 85 lasă complet libertatea ca aceste persoane studioase să poată participa la activități lucrative, de instruire școlară și formare profesională, în interiorul sau exteriorul așezămîntului de detenție, cu condiția respectării programului de lucru și a dispozițiilor legale privind durata muncii prestate.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Alcatraz sau despre Penal Academic Escape

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”