ALDE a depus proiectul propriu pentru Legea lobby-ului: Demnitarii și funcționari publici nu pot face lobby în timpul mandatului

Parlamentarii ALDE, printre care și Călin Popescu-Tăriceanu, au depus la Senat un proiect de lege privind transparența în domeniul lobby-ului, după ce, luni, ministerul pentru mediul de afaceri a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență în acest sens. Cele două texte sunt foarte similare, existând o diferență în ceea ce privește interdicția pentru demnitari și funcționari publici de a face lobby pe perioada mandatului.

Câteva dintre prevederile proiectului:

– Legea nu se aplică organizațiilor sindicale și patronale

– Nu se aplica partidelor politice, cultelor recunoscute de lege, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, instituțiilor publice din domeniul asigurărilor sociale, precum și grupurilor de interese care nu încadrează personal în calitate de reprezentanți ai intereselor.

– Dispozițiile legii nu se aplică activităților reprezentanților publici în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, conform legii sau valorificării unor drepturi sau reprezntării intereselor unei părți sau a unei entități implicate în relații cu autorităle administrative sau judiciare, în condițiile legii.

– Cum este definită activitatea de lobby: orice contact organizat și structurat cu reprezentanți publici pentru exercitarea unei influențe în interesul unui client precum și activitățile întreprinse în sprijinul sau susținerea unor astfel de contacte.

– Contract de lobby: contract cu titlu oneros prin care un prestator se obligă să desfășoare activități de lobby în intereseul unui client

– Asociație de interese: o asociație sau o asociere contractuală formată din mai multe persoane fizice sau juridice, din activitățile căreia fac parte valorifirea intereselor comune și care nu deține calitatea de societate de lobby;

– Reprezenanți publici: demnitari numiți sau aleși, funcționari publici și personal contractual, în măsura în care își desfășoară activitatea în procesul de legiferare și în procesul de punere în aplicare a legislației specifice.

– Societățile de lobby trebuie să se înregistreze în Registrul de lobby și de reprezentare a intereselor

– Activitatea de lobby se realizează în baza unui Cod de conuduită. Societățile de lobby și societăle care încadrează lobbyiști interi au obligația de a publica Codul de conduită pe pagina de internet.

– Pe perioada mandatului sau a funcției deținute, reprezentantul public nu poate desfășura activitate de lobbyist. Aici apare o diferență față de proiectul de OUG pus în dezbatere publică luni de Ministerul pentru Mediul de Afaceri. Acolo, se prevede astfel: „Pe perioada mandatului sau a funcției deținute, reprezentantul public nu poate desfășura activitatea de lobby, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, în domeniul său de activitate”.

– Conflictele de interese și incompatibilitățile pentru persoanele care fac obiectul Legii nr. 161/2003 în relația cu societățile de lobby și cu societățile care angajează lobbyiști interni.

– Societățile de lobby au obligația de a comunica Registrului de lobby o serie de informații. Sunt obligate să înștiințeze cu privire la cifra de afaceri doar în cazul în care cheltuielile cu activitățile de lobby depășesc suma de 100.000 euro. Această prevedere reprezintă o noutate față de proiectul de OUG.

– Amenzile sunt aceleași prevăzute și în proiectul de OUG: între 50.000 și 300.000 lei.

Citește proiectul în întregime aici.

Proiectul se află în dezbatere publică la Senat, Camera Deputaților fiind decizională.

Pe larg despre proiectul de OUG, aici

Senatorul USR Florina Presadă a criticat acest proiect afirmând că „este de fapt o dezincriminare mascată a traficului de influență și un pumn în gura organizațiilor neguvernamentale”. „Legea nu prevede nicăieri că ONG-urile sunt excluse din categoria celor cărora legea nu li se aplică. Probabil că aici e miza, ca activitatea societății civile care ar avea un cuvânt de spus în activitatea de legiferare sau de luare a deciziei publice să fie îngreunate. Pe lângă niște obligații minime de înregistrare într-un registru de lobby, legea prevede că fiecare societate comercială ce dorește să desfășoare activități de lobby își va elabora propriul Cod de conduită. Pentru ONG-uri, aceste lucruri presupun niște demersuri administrative care le-ar împovăra activitatea. De asemenea, datele esențiale din Registrul de lobby (atribuțiile lobbystilor) sunt prezumate a fi confidențiale. Nu mai ai obligaţia să declari cifra de afaceri obţinută din activităţile de lobby dacă cheltuielile efectuate cu activităţile de lobby nu depăşesc suma de 100.000 euro! Din lege oricum nu aflăm ce înseamnă aceste cheltuieli” a scris Presadă pe Facebook.