Alegeri in Bulgaria: Bodyguard-ul lui Todor Jivkov este cotat invingator, insa adevarata batalie se va da pentru formarea guvernului

Opozitia de centru-dreapta condusa de primarul Sofiei, Boiko Borisov, fost bodyguard al presedintelui Todor Jivkov, este favorita la alegerile legislative de duminica din Bulgaria, in fata socialistilor premierului Serghei Stanisev. Numai ca avansul nu va fi suficient de mare, indica sondajele, pentru a putea forma guvernul, ceea ce inseamna ca vara bulgara va fi marcata de stradaniile formarii unei coalitii si a unui guvern.

Algerile de duminica, 5 iulie, sunt un moment cu puternice semnificatii: el a cantarit mult in publicarea raportului pe justitie al Comisiei Europene si va marca inceputul unei lupte anticoruptie in Bulgaria, in care isi pun sperantele cei 7 milioane de locuitori ai tarii de la sud de Dunare. Sunt primele alegeri legislative dupa aderarea la UE, iar castigatorii vor avea o serie de provocari extrem de serioase. Prima dintre ele, formarea unei coalitii si a guvernului, estimarile presei de la Sofia fiind ca acest lucru va dura toata vara. A doua, criza economica pare sa loveasca dur Bulgaria, Bloomberg scriind acum cateva zile ca Sofia va fi urmatoarea tara care va cere un imprumut de la FMI, pentru finantarea deficitului de cont curent si a datoriei externe.

Ce spun sondajele?

Dau invingator partidul GERB al lui Boiko Borisov, fost bodyguard al ultimului dictator comunist Todor Jivkov, apoi al fostului rege Simeon al II-lea de Saxa-Coburg-Gotha, cu 32% – 36% din voturi, fata de socialistii premierului Serghei Stanisev (PSB), creditati cu 17-22% din optiunile electoratului. Partidul minoritatii turce MDL, partener in actualul guvern, poate spera intre 12%-13%, ultranationalistii din Ataka – intre 10%-12%, iar Fortele Democratice Unite (opozitie) mizeaza pe 6%-8%, potrivit institutului MBMD. Sondajul estimeaza ca intre 65% si 68% dintre bulgari vor merge la vot duminica.

Dintre cele 240 de mandate aflate in joc, 31 vor fi rezervate pentru prima oara candidatilor partidului care obtine majoritatea. Sistemul proportional va fi aplicat celorlalte 209 mandate. Intrarea anticipata in Parlament a sapte sau opt partide complica in mod evident formarea unei coalitii, asa ca se vorbeste despre un impas politic iminent si chiar de alegeri anticipate in toamna.

Toate partidele exclud o coalitie cu extrema dreapta. Altfel, Boiko Borisov declara, potrivit AFP, ca este reticent la coalitii „capcana”. El exclude un parteneriat cu socialistii si MDL, avand in vedere doar posibilitatea de a se alia cu Coalitia albastra (dreapta), creditata cu 7-8% din voturi. „Sa devin prim-ministru nu este un obiectiv in sine pentru mine”, a afirmat el.

La randul lor, socialistii se declara pregatiti pentru o coalitie dreapta-stanga, Serghei Stanisev subliniind ca „cel mai rau scenariu ar fi anarhia politica in timp ce criza”.

Borisov vs. Stanisev: un fost bodyguard si o tanara speranta ce a dezamagit

Principalii adversari sunt liderii partidelor care conduc in sondaje, GERB si PSB, Boiko Borisov si Serghei Stanisev, actualul premier.

Serghei Stanisev are de 43 de ani si a avut o cariera fulminanta. Fiu al unui functionar din Partidul Comunist si al unei rusoaice, el a studiat istoria la Universitatea din Moscova si s-a specializat in relatii internationale la London School of Economics.

In 2002, la scurt timp dupa intrarea in politica, Stanisev a fost ales la conducerea Partidului Socialist, pentru a-i urma presedintelui Parvanov. Devenit sef al Guvernului in 2005, el a negociat aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana in 1 ianuarie 2007, dar nu reuseste sa combata coruptia endemica. Din aceasta cauza, Stanisev a dezamagit electoratul bulgar.

Toate sperantele alegatorilor stau in primarul Sofiei, Boiko Borisov, un personaj cu o biografie interesanta si cu gesturi cu rezonanta la public.

Fiul unui politist si a unei invatatoare, Borisov s-a angajat prima data ca pompier. Practicant de karate de performanta, el a infiintat dupa caderea comunismului propria sa companie de paza, Ippon, si a asigurat securitatea fostului dictator comunist Todor Jivkov si pe cea a fostului rege Simeon al II-lea, la intoarcerea sa in tara, in 1996, dupa 50 de ani de exil. De la cei doi sustine fostul bodyguard ca a invatat mecanismele puterii.

Fostul rege a devenit premier, in urma valului de entuziasm popular din 2001, iar Borisov a fost insarcinat cu activitatea operationala in Ministerul de Interne si a fost promovat la gradul de general. In 2005 a fost ales primar al Sofiei si a fondat, in decembrie 2006, Partidul Cetatenilor pentru o Dezvoltare Europeana a Bulgariei (GERB), care devine principalul partid de opozitie de centru-dreapta din tara.

Este de noua ani in fruntea topurilor de popularitate, gratie unor gesturi care il caracterizeaza drept un politician activ si implicat: este prezent intotdeauna la locul crimelor sau accidentelor, este un aparator al reformelor.

Unii diplomati europeni isi exprima, insa scepticismul fata de hotararea lui Borisov de a face schimbari majore, din cauza presupuselor sale legaturi cu economia subterana bulgara. El a fost pompier, inainte de a fonda o companie privata de securitate care a asigurat paza mai multor demnitari in anii ’90. Borisov reactioneaza furios la astfel de acuzatii, pe care le califica drept propaganda.

Pentru a dovedi ca GERB este diferit de celelalte formatiuni politice existente, Borisov a atras in partid figuri noi, inclusiv economisti si avocati educati in Occident. Dar criticii sai subliniaza ca GERB nu a prezentat deocamdata planuri concrete pentru reformarea sistemului judiciar.

Bulgarii au de votat 142 de fosti spioni si infractori

O comisie speciala pentru studierea arhivelor serviciilor secrete din perioada comunista din Bulgaria a informat ca 142 fosti spioni vor candida la alegerile legislative.

Bulgaria a adoptat in 2006 o lege care face obligatorie publicarea listelor cu angajatii serviciilor secrete ale tarii pana la dizolvarea lor, in 1991. Printre sutele de nume publicate se afla cel al presedintelui Georghi Parvanov, care inca a negat acuzatiile, dar si 142 de persoane care acum candideaza la legislative. Cel mai cunoscut dintre acesti fosti agenti este liderul partidului minoritatii turce MDL, Ahmed Dogan.

Ei au lucrat fie drept colaboratori ai serviciilor de spionaj sau contraspionaj, fie ca agenti militari sau angajati ai unor altor sectii ale fostei agentii bulgare de informatii Darjavna Sigurnost. Aceste dezvaluiri nu au insa nicio consecinta juridica pentru respectivii candidati.

Pe de alta parte, la acest scrutin participa in premiera persoane aflate in arest si anchetate penal, pentru ca statutul de candidat presupune punerea in libertate si imunitate judiciara. Astfel, fratii Galev din Dupnita (vest), inculpati pentru extorsiune, candideaza ca independenti si unul dintre ei, Plamen, are chiar sanse sa fie ales.

Provocarile viitorului guvern

GERB cere un acord imediat cu Fondul Monetar International (FMI), in timp ce actualul guvern se opune, pentru ca aceasta ar presupune inevitabil „reducerea salariilor”, spune Stanisev. Cert este ca Bloomberg cita un analist londonez de la RBS care sustine ca este inevitabila o solicitare a Bulgariei pentru un imprumut la FMI, pentru a-si finanta deficitul de cont curent si datoria externa.

Economia de 50 de miliarde de dolari a Bulgariei a suferit o contractie anuala de 3,5% in primul trimestru, prima contractie in ultimii 11 ani, arata Bloomberg, care adauga ca, potrivit Bancii Mondiale, Sofia nu are suficiente rezerve pentru a-si acoperi datoriile scadente in acest an.

Lupta impotriva coruptiei este o alta provocare si ramane de vazut in ce masura se va realiza, in conditiile in care Bulgaria este si ea sub monitorizarea Comisiei Europene. Bruxelles-ul a decis sa nu prezinte raportul de monitorizare inaintea alegerilor, pentru a nu influenta rezultatul, insa nu anticipeaza mari progrese peste vara, cand Bulgaia se va chinui sa isi formeze un guvern.

Formarea guvernului e a treia mare provocare, analistii temandu-se de o lunga perioada de impas politic si vorbesc chiar de alegeri anticipate in toamna.

Situatia actuala din parlamentul de la Sofia

Partidul Socialist (PSB, fosta formatiune comunista, de stanga, aflata la guvernare) a obtinut 33,98%, urmat de Miscarea Nationala Simeon al II-lea (MNS II, de centru-dreapta, aflata la guvernare, redenumita ulterior Miscarea Nationala pentru Stabilitate si Progres MNSP), cu 21,83%.

Miscarea pentru Drepturi si Libertati (MDL, partid al minoritatii turce, aflat la guvernare) a fost votata de 14,07% dintre bulgari, Ataka (formatiune nationalista si xenofoba, aflata in opozitie) de 8,93%, Fortele Democratice Unite (FDU, formatiune de dreapta, aflata in opozitie) – 8,44%, Democratii pentru o Bulgarie Puternica (DBF, formatiune de dreapta, aflata in opozitie) – 7,07%, iar Uniunea Populara (UP, formatiune de dreapta, aflata in opozitie) de 5,70%.

Repartizarea celor 240 de locuri din Parlamentul in exercitiu: PSB-82, MNS II/MNSP-53, MDL-34, FDU-20, Ataka-21, DBF-17, UP-17.