Alegeri parlamentare în Republica Moldova 2021. Cine sunt candidații și care sunt mesajele acestora
Republica Moldova va avea în această duminică, pe 11 iulie, alegeri parlamentare anticipate după ce, în luna aprilie, Curtea Constituțională a recunoscut dizolvarea Parlamentului la inițiativa președintelui țării, Maia Sandu. Moldova se află din nou „la o răscruce” așa cum afirma recent și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar moldovenii trebuie să-și aleagă drumul, între est și vest.
Campania electorală din Republica Moldova s-a axat pe temele deja clasice ale luptei politice din această țară: corupția, sărăcia și oscilația între valorile Uniunii Europene și cele ale Rusiei.
De altfel, Comisia Europeană a anunțat un ajutor fără precedent de 600 de milioane de euro pentru Republica Moldova pentru perioada 2021-2024 cu condiția continuării reformelor.
În același timp, fostul președinte socialist Igor Dodon a folosit campania electorală pentru a răspândi fake news-uri despre PAS și Maia Sandu, ideea centrală fiind aceea că Occidentul se amestecă în treburile interne ale Moldovei și pregătește falsificarea alegerilor.
Ce partide candidează în Republica Moldova în alegerile din 11 iulie
23 de concurenți electorali luptă pentru cele 101 fotolii de deputat din Parlamentul de la Chişinău, în cadrul campaniei pentru alegerile din 11 iulie, scrie platforma Veridica.ro.
Problemele cu care se confruntă Republica Moldova, sărăcia, corupţia şi oscilaţia între est şi vest, sunt reflectate şi în mesajele electorale ale partidelor concurente, iar temele centrale ale campaniei electorale sunt vectorul geopolitic al Republicii Moldova şi lupta cu corupţia.
Partidele președinților, favorite în cursa electorală
Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de președinta Maia Sandu, și Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, condus de doi dintre predecesorii Maiei Sandu, Vladimir Voronin și Igor Dodon, sunt date drept favorite de sondajele de opinie.
„Pornim vremurile bune” e sloganul de campanie al PAS, un partid de orientare proeuropeană, care pledează pentru implementarea reformelor conform angajamentelor luate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE, în special în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei, precum şi pentru dezvoltarea economică.
PAS mizează pe electoratul care a votat masiv la prezidențiale pentru fondatoarea formațiunii, Maia Sandu. În timpul campaniei, candidaţii PAS au vorbit despre scheme de fraudare şi delapidare, au organizat diverse acţiuni cu genericul „Hoţii la puşcării”, şi-au prezentat programele de luptă împotriva corupţiei, de dezvoltare economică şi îmbunătăţire a condiţiilor sociale.
Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor promite că „împreună vom readuce Moldova pe calea făuririi, echității sociale și dezvoltării economice. Împreună vom învinge!”
Partidul Socialiştilor şi Partidul Comuniştilor promovează apropierea Republicii Moldova de Federaţia Rusă.
Deşi în programul electoral vorbesc despre industrializarea economiei, dezvoltarea agriculturii, a sistemului medical şi cel al educaţiei, mesajul principal promovat de reprezentanţii PSRM-PCRM în această campanie are un puternic iz geopolitic și apocaliptic:
Moldova riscă să dispară ca stat dacă vin la guvernare partidele proeuropene; Occidentul vrea să controleze puterea de la Chişinău şi ameninţă independenţa statului, pe când Rusia este cel mai de încrede partener al Republicii Moldova etc.
Toate aceste declaraţii sunt legate de preluarea mandatului de şef al statului de către Maia Sandu, care în opinia socialiştilor vinde străinilor Moldova lui Ştefan cel Mare, a mai provocat şi scumpirea preţurilor la produse, benzină, ulei şi chiar furtul miliardului, a distrus sistemul sanitar, vrea să închidă şcoli şi primării etc.
De asemenea, PSRM şi liderul Igor Dodon au adus mai multe acuze şi ameninţări la adresa ambasadorilor european şi cel american la Chişinău.
La limita pragului electoral: partidele numite după liderul-locomotivă
„Noi lucrăm pentru oameni” este sloganul cu care s-a lansat în campania electorală Partidul „ŞOR”, condus de fugarul Ilan Şor, condamnat de prima instanţă la 7 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul furtul miliardului.
Acesta a intrat în politică pentru a scăpa de dosarele penale şi are destul sprijin din partea unei părţi a electoratului pentru a accede din nou în Parlament. Canalele media care îi aparţin promovează mesaje similare cu cele ale PSRM.
De altfel, Partidul Şor şi PSRM au fost aliaţi în Parlament, votând împreună, la sfârşitul anului 2020, o serie de legi controversate, denunţate de opoziţie şi atacate la Curtea Constituţională.
Ilan Şor, care a fugit din Republica Moldova în 2019, odată cu Vlad Plahotniuc, și este dat în căutare internaţională, organizează evenimente electorale on-line la care de obicei apare pe un ecran şi este aplaudat în picioare şi întâmpinat cu urale.
Șor chiar a fost propus de partidul său pentru funcţia de prim-ministru.
Blocul electoral „Renato Usatîi” participă în campanie cu sloganul „Mână de fier în mănuşă de catifea”. Renato Ustaîi, primarul orașului Bălți, este un politican populist care s-a remarcat și prin pretinsele legături și contacte cu serviciile secrete.
Usatîi încearcă să se prezinte ca un justiţiar, iar în programul său electoral el propune lichidarea şi reformarea instituţiilor de combatere a corupţiei şi de securitate şi formarea unui „Mossad moldovenesc”, dar și „interzicerea constituțională a dublei cetățenii pentru înalții demnitari de stat și conducătorii instituțiilor de forță” (se are în vedere în special cea românească redobândită de majoritatea moldovenilor).
Usatîi, care și-a făcut averea în Rusia, insistă că Moldova trebuie să rămână neutră.
În căutarea electoratului: pro-europeni și unioniști
Platforma DA, condusă de fostul ministru de interne și candidat la primăria Chișinăului, Andrei Năstase, a evoluat în paralel cu PAS și are un discurs similar, pro-european și anti-corupție. Cele două formațiuni au și mers împreună la alegeri și au fost partenere de guvernare.
Deputaţii Platformei DA au fost cei mai activi în actualul Parlament în denunţarea şi demascarea celor mai grave scheme de furt a statului, activând în comisiile parlamentare care au anchetat furtul miliardului, concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, spălătoria banilor ruseşti prin schema Laundromat, neregulile de la Întreprinderea de Stat Calea Ferată a Moldovei etc.
Sloganul de campanie al Platformei DA este „Fapta bună ne adună”. Sondajele de opinie plasează acest partid la limita pragului electoral, chiar sub aceasta.
Două formaţiuni care promovează unirea cu România concurează în aceste alegeri parlamentare – PUN şi AUR. „Pune umărul la unire”, îndeamnă în sloganul său electoral Partidul Unităţii Naţionale – un partid unionist, pro-european şi pro-NATO.
Programul electoral al PUN este construit în jurul obiectivului Unirii Republicii Moldova cu România. PUN este condus de istoricul Octavian Ţîcu şi susţine că Unirea este un drept istoric şi etnic.
„Votează AUR, alege România” – Alianţa Unii Românilor, este un partid din România, care s-a lansat şi la Chişinău cu ocazia scrutinului parlamentar din 11 iulie. AUR a luat pe listele sale reprezentanţii Uniunii Salvați Basarabia și ai Partidului Liberal, formațiune care în urmă cu câțiva ani era principala exponentă a curentului unionist, dar care a fost erodată de participarea la guvernare alături de democrații oligarhului Vlad Plahotniuc.
AUR s-a remarcat imediat prin diverse acţiuni cu impact mediatic precum protestul de la Varniţa, lângă regiunea separatistă transnistreană. Pe lângă mesajul unionist declarat al partidului, AUR şi unele publicaţii care îl susţin desfăşoară a campanie activă împotriva Maiei Sandu.
Atacurile împotriva președintei sunt pe larg preluate de presa afiliată PSRM. La una din recentele acţiuni desfăşurate în faţa sediului Serviciului de informaţii şi Securitate, AUR o acuză pe Maia Sandu că vrea să elimine acest partid din cursa electorală.
Partidele de buzunar care mizează pe câte un personaj cunoscut
Ca la fiecare scrutin parlamentar din Republica Moldova, în lista candidaţilor mai regăsim Partidul Verde Ecologist, cu mesajul „Verde pentru sănătate, pentru viitor”, care pledează pentru un mediu sănătos. De data aceasta, formaţiunii s-a alăturat activistul civic Oleg Brega, care face partidul ceva mai vizibil decât în campaniile precedente.
O achiziţie proaspătă are şi alt partid prezent în toate cursele electorale – Partidul Legii şi Dreptăţii. Formaţiunea „generalului Alexei” se activizează, de obicei, în pragul scrutinului şi promite o luptă feroce cu corupţia – „Legea este pentru toţi”, atenţionează sloganul electoral al PLD.
De data aceasta, formaţiunea o are cap de listă pe Mariana Durleşteanu, fostă ministră a Finanţelor în timpul guvernării comuniştilor, care a fost propusă recent, înaintea declanşării alegerilor anticipate, pentru funcţia de premier din partea coaliţiei PSRM-Şor.
Şi fostul premier Ion Chicu, alt apropiat al lui Igor Dodon, cel care şi-a dat demisia cu o zi înainte de preluarea mandatului de către Maia Sandu, provocând alegerile anticipate, şi-a făcut un partid politic şi s-a înregistrat în cursa electorală.
„Împreună pentru ţară”, aşa sună îndemnul electoral al Partidului Dezvoltării şi Consolidării. „La temelia deciziei de creare a PDCM stă convingerea noastră fermă că într-un orizont de timp relativ scurt, starea de lucruri în Republica Moldova poate fi schimbată spre bine, iar viaţa oamenilor poate fi îmbunătăţită semnificativ” scrie în programul electoral al fostului prim-ministru.
Partide-clone și troli de campanie
INTERVIURILE HotNews.ro