Alegeri prezidențiale rezultate, turul 2: Mămăliga a explodat din nou. Cine este autorul celebrei expresii despre „explozia” mămăligii românești

Cu o participare de 64,72% la vot, alegerile din 2025 au avut cea mai mare prezență din 1996 până astăzi.  În 1996, a avut loc prima tranziție democratică de la puterea postcomunistă la cea „liberală”. Acum, a avut loc o altă descărcare majoră de energie. A fost ales președinte primul candidat care nu e membrul unui partid. Mămăliga românească a explodat din nou. Dar ce înseamnă acest lucru?   

Uneori, în istorie, răbdarea a ajuns la final și românii au răbufnit, în timp ce alteori pasivitatea a fost cea care ne-a caracterizat decenii la rând. 

Explodează sau nu mămăliga – Unde a apărut expresia, acum peste 40 de ani

Expresia „a explodat mămăliga” exprimă ideea unei revărsări bruște de furie sau nemulțumire, după o perioadă de acumulare în tăcere. De multe ori se referă la o reacție violentă sau neașteptată a unei colectivități (sau a unui popor), după ce o perioadă lungă traiul a devenit insuportabil.

Profesorul Alex Drace – Francis, care a scris o carte despre istoria mămăligii, povestește despre Steven Sampson, un antropolog american ce a publicat cu șase ani înainte de Revoluția din 1989 un articol cu titlul „Muddling through in Romania: Why the mămăliga doesn’t explode” (”De ce nu explodează mămăliga”), pubicat în International Journal of Romanian Studies, 1981-1983.

Acest articol a trecut în revistă mai multe explicații pentru absența unor mișcări de disidență în România anilor 80. 

Apoi, la Revoluția din 1989, când, de la balconul Operei din Timișoara, pe 20 decembrie, un revoluționar a strigat: „Fraților, în sfârșit a explodat mămăliga!!

Expresia ”Mămăliga românească a explodat!” a devenit o marcă a mișcării neașteptate, uneori venind parcă de nicăieri,  împotriva pasivității. La marile ocazii de mobilizare socială expresia a fost reînviată, așa cum se întâmplă acum, odată cu victoria lui Niucșor Dan, după o ”explozie” complet surprinzătoare a votului. Practic, Dan a trecut, în doar două săptămâni, de la 2 la 6,2 milioane de voturi.   

Steven Sampson vede evoluția ca variantă pentru explozie

În articolul său, antropologul american Steven Sampson îi critică pe cei care încearcă să explice acest lucru prin evocarea unei pasivități presupuse înnăscute a românilor.

Iată ce scrie Alex Drace – Francis despre  articolulul care a lansat sintagma:

„Într-un articol apărut în 1983, antropologul american Steven Sampson menționa mămăliga ca metaforă pentru situația din România în epoca socialistă târzie. Referindu-se la aparenta lipsă de protest sau revoltă împotriva regimului Ceaușescu, Sampson și-a subtitulat contribuția „De ce nu explodează mămăliga“

”În analiză, autorul îi critica pe cei care susțineau că presupusa pasivitate a populației României se explică printr-o așa-numită „mentalitate balcanică“ derivată din tradițiile stăpânirii imperiale străine. Sampson arăta că astfel de explicații se bazează pe ipoteza falsă a unei tradiții moștenite neschimbătoare”.

Mămăliga uneori evoluează, nu doar explodează a fost concluzia lui Steven Sampson.

”El sublinia că „ceea ce pare a fi o «tradiție» poate fi, de fapt, un rezultat al modernizării“. În același timp, combătea teza potrivit căreia societatea socialistă târzie ar fi fost „stagnantă“ și insista, dimpotrivă, pe rolul activ al cetățenilor sub forma unor ajustări subtile de comportament în raport cu autoritatea. Astfel, Sampson critica pe bună dreptate invocarea simplistă a moștenirilor istorice pe termen lung în studiile social-științifice și propunea o abordare posibil diferită pentru înțelegerea trecutului prenațional al României”.

Uneori, mămăliga „a explodat” la propriu

În cartea sa, care descrie cum porumbul a ajuns în locurile noastre după anul 1600, Alex Drace-Francis se oprește asupra unor momente importante din istoria românilor, când mămăliga chiar a explodat (la figurat): Revoluția de la 1821 și Răscoala de 1907, Autorul explică faptul că porumbul a avut un rol în acele evenimente, fiind un aliment esențial pentru români. Practic, dacă porumbul se scumpea sau se împuțina, viața oamenilor simpli devenea și mai grea decât era deja și apărea chiar și foametea.

Avem o mulțime de expresii populare despre mămăligă

În limba română sunt o mulțime de expresii populare în care mămăliga are rol de frunte. Iată câteva, de pe DexOnline.ro.

• a o pune de mămăligă = a ajunge într-o încurcătură
• a căuta nod în mămăligă = a căuta cu orice preț greșeli, chiar și acolo unde nu există
• a-și scoate mămăliga = a câștiga strictul necesar pentru trai
• a face (pe cineva sau ceva) de mămăligă = a distruge, a face praf

Nu știm de la ce vine cuvântul mămăligă, însă avem mai multe teorii

Cuvântul „mămăligă” este atestat pentru prima oară în două documente slavone emise de cancelaria Țării Românești în prima parte a secolului XVI  (anii 1520 și 1525), dar acolo desemnează o localitate, nu un aliment.

Ca mâncare pe bază de porumb, este menționată întâi la Brașov în 1718, și în Oltenia cinci ani mai târziu (1723), mai scrie Alex Drace – Francis în „Istoria mămăligii”, editura Humanitas.

Lucrările de referință – atât DEX-ul, cât și Dicționarul Academiei – consideră „mămăligă” drept cuvânt de origine necunoscută. Unii au apelat la limbile italiană (meliga, „polenta”) sau bulgară (mamul, „știulete de porumb”), dar nici aceste cuvinte nu au fost explicate în mod satisfăcător în limbile respective.