Alianța Vestului, o alternativă pentru românii care vor să migreze? Primele proiecte concrete: Drum expres de 110 km și linie electrificată între Oradea și Arad

Alianța Vestului, un parteneriat lansat în weekend de primarii PNL din Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea, a stârnit dezbateri, laude, dorințe de raliere, dar și polemici, unii mergând inclusiv până la acuzația de intenție de „rupere a României”. HotNews.ro a stat de vorbă cu trei dintre acești primari, pentru a afla care este scopul acestei Alianțe, care sunt pașii următori și ce proiecte concrete sunt avute în vedere.

Informația pe scurt:

• Principalul obiectiv – atragerea de fonduri europene direct de la Bruxelles, în următorul exercițiu bugetar 2020-2027
• Primele proiecte concrete: drum de 110 km, în regim de autostradă, între Oradea și Arad, și modernizarea liniei de cale ferată Oradea-Arad
• Asociația ar putea pune România pe harta proiectul Trans Carpatia, ruta care îli propune să lege Polonia de Serbia
• Despre acuzațiile de „rupere” a României: O tâmpenie

Ce urmează

Următorul pas pentru constituirea Alianței Vestului este aprobarea în Consiliile locale a unor hotărâri pentru aderarea fiecărui oraș la această formă de organizare, apoi constituirea unei Asociații de Dezvoltare Interregională, termenul fiind primul trimestru din 2019, a declarat Ilie Bolojan, primarul orașului Oradea, pentru HotNews.ro. Această asociație va atrage fonduri europene direct de la Bruxelles pentru proiecte care vizează dezvoltarea zonei. Două exemple: un drum de 110 km, în regim de autostradă, între Oradea și Arad și modernizarea liniei de cale ferată Oradea-Arad. Ilie Bolojan a declarat că alianța dorește, prin atragerea de fonduri europene și creșterea prosperității în zonă, să devină o alternativă pentru românii care doresc să plece din țară.

În ceea ce privește acuzațiile că alianța dorește să ”rupă România”, primarii spun că acestea sunt nefondate, în România existând deja un astfel de mecanism de finanțare europeană, în Delta Dunării. În plus, majoritatea țărilor europene au astfel de mecanisme.

”Noi trebuie să constituim o asociere între cele patru orașe. Vom face o Asociație de Dezvoltare Interregională, fiindcă noi facem parte din două regiuni. Aceasta este forma juridică sub care vom funcționa. În primul trimestru al anului următor vom finaliza această formă juridică”, a declarat Bolojan.

”Trebuie să intrăm cu proiectele de hotărâre în Consiliile locale, deja am stabilit oamenii din cele patru primării care vor lucra la constituirea statutului. Noi estimăm că în 3 luni vom finaliza votul și vom trimite documentele pentru a realiza asociația. Noi când am gândit această alianță am mers la Bruxelles și ei ne-au încurajat să facem această alianță și sunt dispuși să sprijine acest proiect în parteneriat cu Guvernul României”, a declarat primarul orașului Arad, Gheorghe Falcă.

Fonduri europene direct de la Bruxelles

Principalul obiectiv al Alianței Vestului este ca în următorul exercițiu bugetar regiunea să atragă fonduri europene direct de la Bruxelles. Ilie Bolojan spune că în majoritatea țărilor europene deja se întâmplă asta, iar în România avem deja un exemplu – Delta Dunării.

”Unul din obiectivele noastre este ca în exercițiul viitor de programare europeană, 2020-2027, o parte din fondurile europene destinate României să fie administrate descentralizat. Asta se întâmplă cu excepția României și a 1-2 țări din Estul Europei, în toate celelalte regiuni din Europa. De exemplu în Polonia, o țară care a avut un succes important în absorbția de fonduri europene, absorbția se face într-o formă descentralizată. Asta înseamnă că noi dorim să venim cu o propunere de investiție teritorială integrată, deci un pachet de investiții între cele 4 orașe și zonele noastre metropolitane”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a explicat că o astfel de formulă funcționează deja în România – Delta Dunării.

„ Așa cum Delta Dunării în actualul exercițiu financiar a avut un astfel de instrument și o sumă dedicată, așa dorim ca în perioada următoare acestei grupări să-i fie dedicate o sumă. Dar nu numai acestei grupări, se poate asocia de exemplu Galațiul cu Brăila și ar fi și ei o comunitate de 450.000 de locuitori, sau alte orașe. Am făcut această alianță deoarece aveam nevoie de o entitate juridică să propună aceste chestiuni. Nimeni nu îți dă bani să-i gestionezi dacă nu ai o asociere de genul acesta si nu probezi că instituțional ești în măsură să gestionezi astfel de finanțări. De exemplu, pentru a derula fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor s-au făcut asocieri în fiecare județ. Pentru a extinde rețelele de apă și canal s-au făcut asocieri. Noi am pus în practică ceva care funcționează deja, diferența este că asta este la o amplitudine mai mare, noi suntem 4 orașe mari, care cumulat au 1,5 milioane de locuitori”, a explicat Bolojan.

Linie electrificată Oradea – Arad

Acesta a dat și câteva exemple de proiecte pentru care vor fi depuse cereri de finanțare în exercițiul financiar viitor: un drum de 110 km, în regim de autostradă, între Oradea și Arad și modernizarea liniei de cale ferată Oradea-Arad.

”Dorim această parte cu accesarea fondurilor europene, pentru o circulație mai bună între orașele noastre, o circulație mai bună în orașe și în zona metropolitană. Va veni exercițiul viitor de programare. Suntem interesați ca pe POIM să includem niște proiecte care rezolvă conectarea României în sistemul european de transport. Pe partea, de exemplu, de circulație rutieră, proiectul Trans Carpatia, care pleacă din Polonia, din zona de Nord și coboară până înspre Belgrad. Există două posibilități, ca acest coridor de transport să treacă și prin România, dacă facem ce trebuie, sau să treacă prin Ungaria. Și toate coridoarele de transport din zona Est – Europeană trec prin Ungaria. Practic noi propunem să există să existe un drum de 110 km în regim de autostradă, sau drum expres, așa cum va rezulta din calcule, între Oradea și Arad, ceea ce face ca acest coridor de traversare a Europei de la Nord la Sud să devină viabil. În felul acesta nu se rezolvă doar conectarea mai bună între orașele noastre ci și postarea României pe acest coridor de transport european”, a arătat Bolojan.

Ilie Bolojan a precizat că un alt proiect este legat de căile ferate. În prezent, Aradul si Timișoara sunt conectate printr-o linie electrificată iar linia Oradea – Cluj urmează să fie electrificată și reabilitată până în 2022.

„Deci vom avea o linie de tren reabilitată și electrificată care este întreruptă de un tronson Oradea-Arad, neelectrificat și nemodernizat. Trebuie să schimbi locomotivele, se pierde timp fiindcă se merge cu viteză mică, ceea ce face ca traseele rutiere să fie aglomerate. Noi am propus ca și această linie să fie introdusă în POIM 2020-2027 și în felul acesta, cu o viteză de aproximativ 100 km/oră, în 3 ore să vii din Timișoara până în Cluj”, a explicat Bolojan.

Alte obiective sunt atragerea investitorilor străini și realizarea unui schimb de bune practici.

„Această grupare are și rolul de a fi mai atractivă pentru investiții. Una este să știi că există o inter-conectare între patru mase de populație și alta să știi că se ajunge foarte greu dintr-o parte în alta, prin urmare o investiție străină, dacă nu conectăm aceste 4 orașe, va avea șase mai mari să se localizeze în Ungaria, Polonia. Vrem să facem un schimb de bune practici. Fiecare oraș are lucruri pe care le-a făcut mai bine. Vă dați seama ce înseamnă să adunăm toate formulele de digitalizare, îi punem pe specialiști să analizeze și le multiplicăm imediat în toate orașele. Astfel multe lucruri vor fi rezolvate mult mai repede”, a mai spus Bolojan.

Două-treimi dintre românii care vor să migreze vizează interiorul României

Cu ajutorul fondurilor europene și a schimbului de experiență între cele patru orașe, zona va deveni mai prosperă și va oferi o alternativă românilor care doresc să plece din țară, este de părere Ilie Bolojan.

”Există niște studii făcute de Banca Mondială pe partea de migrație, au făcut sondaje în țară unde vor românii să se deplaseze, ce vor să facă. O parte dintre cei care vor să migreze, două treimi, vor să migreze în interiorul României. Noi dorim ca această grupare să fie un loc unde dacă ai mai multe șanse, mai multe variante de a te realiza, românii care vor să plece din țară, dacă vor să plece din anumite zone care nu se dezvoltă, prefer să se mute aici. Dacă nu le oferim nici în România 10-15 locuri unde să meargă lucrurile mai bine, pleacă din țară și jumătate nu se mai întorc”, a declarat Ilie Bolojan.

”Așa cum am declarat încă de la lansarea alianței în formula inițială, ca Patrulaterala Vestului, ceea ce dorim noi, cei patru primari ai orașelor Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca este să creăm un for-cadru pentru schimburi de idei și de experiență între noi și între administrațiile publice locale pe care le conducem, pentru adoptare de poziții comune pe diverse teme și mai ales pentru cooperare pe proiecte mari, în primul rând pe proiecte vizând mai buna conectivitate între orașele noastre, precum și între ele și restul țării -evident: țării noastre, România!-, dar și în domeniile cultură, educație, sănătate, turism, sport, securitate și dezvoltare, în sens larg. Vizăm accesarea de fonduri pentru proiectele de interes pentru comunitățile noastre, din toate sursele la îndemână: bugetul statului român, bugetul Uniunii Europene – țintit atât prin organismele guvernamentale românești, cât și direct prin structuri de la Bruxelles-, etc”, a declarat pentru HotNews.ro și Nicolae Robu, primarul orașului Timișoara.

Despre acuzațiile de regionalizare

În ceea ce privește acuzațiile că această alianță dorește să ”rupă România”, primarii spun că este o „tâmpenie.”

Ilie Bolojan:

• ”Este o tâmpenie totală. Nu are nicio legătură cu partea de segregare teritorială. Există o realitate că în exercițiul financiar trecut am pierdut ca țară 1,5 miliarde de euro, dintre care cea mai mare parte pe transporturi. Dacă am fi avut la Ministerul Transporturilor conduceri stabile, oameni profesioniști, ar fi fost gata autostrada Transilvania, între Cluj și Oradea, ipotetic vorbind, cam atât costă. Sigur, ea nu era prinsă, dar în echivalent asta ar fi însemnat, încă 150 de km de autostradă în România, pe care i-am pierdut prostește. Nu vrem să se piardă acești bani, iar noi am dovedit că avem capacitatea administrativă să derulăm și noi astfel de proiecte europene. Această Asociere nu este împotriva unei alte regiuni sau împotriva Guvernului, ea nu face decât să vină să pună în valoare principiul autonomiei locale, a asocierii, a subsidiarității, iar dacă în Franța regiunile funcționează în această formulă, în Olanda, în Polonia, înseamă că se poate și în România”.

Nicolae Robu:

• ”Acuzațiile de separatism venite dinspre PSD, dar nu numai, sunt, pentru noi, de neînțeles! Noi nu vrem decât binele comunităților noastre, ca părți importante ale României, ale României stat unitar, așa cum e el definit prin Constituția României! Cei ce ne acuză își dovedesc limitele în capacitatea de înțelegere a lucrurilor și a vremurilor! Cu oameni ca ei în frunte, nu este de mirare că nu se face performanță! Menționez încă o dată, că inițiativa noastră se înscrie prin excelență în spiritul Declarației de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.”

Gheorghe Falcă:

• ”Sunt afirmații greșite și lucrul acesta se va demonstra. Nici cei care s-au asociat în Delta Dunării nu au rupt România, nici primarii care s-au asociat pentru turism în Constanța, București și Brașov nu au rupt România. Este o neînțelegere”.