Am fost în comuna din Cluj unde a fost atacată ambulanța: nu e o lume prăbușită, ci o localitate cu școală și centru de vârstnici refăcute pe fonduri europene și cu priză de încărcat telefonul în parc

Ca să ajungi la Recea-Cristur treci de cunoscuta Bonțida

Recea-Cristur se află la aproximativ o oră de mers cu mașina de Cluj-Napoca. Ieși spre nord, pe drumul spre Dej și, la un moment dat, pe dreapta se află Bonțida, un pol al hipsterimii, cel puțin în perioada în care se desfășoară Electric Castle. Dacă faci la stânga pe drumul care șerpuiește printre dealuri, ajungi în aproximativ 20 de minute la Recea-Cristur. 

Pe stânga și pe dreapta drumului, bine asfaltat, se află case mari și frumoase, cu flori la poartă. Și este curățenie. În parcul de lângă Primărie găsești bănci cu wi-fi și prize ca să îți poți încărca telefonul, iar în localitate sunt camere de supraveghere.

Primarul Alexandru Rus, PNL: „Nu e o comună săracă”

Comuna are 9 sate. Iar 560 dintre localnici locuiesc fix în satul unde s-a petrecut povestea. 

„Eu zic că nu e o comună săracă. Avem apă, avem drumuri, avem iluminat, avem internet, avem toate condițiile. Avem două școli moderne, cu 120 de locuri, dotate cu table inteligente, cu tot ce trebuie, și o grădiniță nouă, de 40 de locuri”, spune Alexandru Rus, 58 de ani.

Rus este primar PNL al comunei de două decenii. Prima oară când a fost ales avea 38 de ani.  

A accesat 10 milioane de euro din fonduri europene

Doar în ultimii 10 ani comuna a accesat circa 10 milioane de euro fonduri europene, afirmă Rus. 

 „Cu banii aceștia am asfaltat, în toate satele avem drumuri asfaltate, am modernizat școlile, am făcut grădinița, facem un centru pentru vârstnici. 2,5 milioane de euro am luat doar din PNRR”, spune primarul. 

Și băncile cu wi-fi, unde se strânge lumea să intre pe internet, tot din fonduri europene au fost cumpărate. „Acum îmi pare rău”, spune primarul. El nu dezvoltă ce înseamnă „că-i pare rău”. Că doar nu sunt banii lui. Sunt banii cetățenilor de aici, din țară și, la fondurile UE, sunt banii locuitorilor din întreaga Europă.

Primarul e cătrănit, dar mai cătrăniți aveam să vedem că sunt chiar oamenii din comună.  

Școala modernizată e folosită, îl întrebăm? Da, se merge la școală, susține primarul. Pe educație a insistat și excelentul reportaj făcut aici, la Recea-Cristur, de PressHUB, după evenimentul violent.

Nu au transport public

Cine locuiește în Recea-Cristur? „Majoritatea sunt pensionari. Restul trăiesc din agricultură, avem un centru pentru vârstnici, avem fermieri, avem foarte mulți crescători de oi, de vaci”, explică primarul. 

Cea mai mare problemă este lipsa transportului public, crede edilul. 

„Neavând transport public, oamenii au acces dificil la locuri de muncă în orașe, pentru că suntem la 45 de km de Cluj și la 35 de km de Dej. Suntem la marginea județului Cluj, aproape de limita cu Sălaj. Dar fac naveta cu mașinile lor, iar o parte dintre angajatori pun la dispoziție transport”, spune primarul. 

Inclusiv comunitatea de romi, din rândurile căreia au venit cei care au atacat ambulanța, este înstărită, susține Rus. 

„Au mașini, au permis de conducere, foarte mulți au 8 clase. Eu am intrat la ei în casă și au case frumoase, au condiții, au apă în casă. Dacă mergi de la ei în casă, e ca la noi. Deci nu-s dintre aceia marginalizați”, susține primarul liberal. 

Același lucru l-am văzut, în casele curate ale acestor oameni.

Galerie foto
(+1)

: 

Internet „da”, transport către orașele din jur, „nu”

Lipsa transportului public nemulțumește în tot mediul rural din România. Lucruile sunt extrem de complicate. Și au efecte la care nu te gândești.

Legăturile incomode sat-oraș reduc dorința de a rămâne în țară sau de a reveni în România, pentru cei plecați afară, arată mai multe analize publicate recent de sociologul Dumitru Sandu. 

Profesorul Sandu  a comparat date care demonstrează că în lumea de azi „conectarea”, în diversele ei forme, nu mai e un concept vag. Un fel de conectare, cel de comunicare online, de pildă, nu ajunge. La Recea-Cristur există acoperire de internet, dar nu există transport public către orașele mari din apropiere.

Sociologul Dumitru Sandu a publicat cifre în care se vede că o bună parte dintre românii care aleg să revină în țară revin în județe care au infrastructură mai bună și unde oamenii sunt conectați la orașele mari din împrejurimi. Doar așa capătă acces la educație mai bună pentru copii, la sisteme de sănătate performante și la avantejele moderne ale vieți de azi. 

Au serviciu de ambulanță în comună. „Dar era noapte, a venit un model diferit de ambulanță”

Cum au ajuns oamenii ca de la o postare pe TikTok să pună mâna pe bâte și să atace ambulanța?

Primarul spune că a fost o înlănțuire nefericită de evenimente. În primul rând era noapte, apoi a venit un model diferit de ambulanță. 

„Nenorocirea s-a întâmplat cu o ambulanță care a venit de la Dej. Noi avem ambulanța în comună în fiecare zi, fiindcă suntem substație la ambulanța Cluj. Avem trei șoferi de ambulanță. Deci toate persoanele din comună văd ambulanța zi de zi. Dar în seara respectivă nu era de serviciu unul dintre șoferi. Un locuitor a sunat la 112 fiindcă avea nevoie și a venit o ambulanță de la Dej. Era o ambulanță nouă, modelul acela mai pătrat, ca pe vremea COVID-ului”, a explicat Alexandru Rus în dialogul cu HotNews. 

Totul s-a petrecut după lăsarea serii, în jurul orei  22.00, spune primarul, evenimentul fiind surprins de camerele de supraveghere din localitate. 

„În parcul din centrul comunei erau niște copii cu bicicleta. Ambulanța a intrat dinspre Dej, a oprit să-i întrebe pe copii unde-i numărul de casă sau dacă cunosc persoana care a sunat la 112, ca să ajungă mai repede. Copiii, auzind în casă și văzând pe telefoane, că acum toată lumea are telefon și internet și TikTok și Facebook, auzind povestea cu ambulanța neagră care fură copii, s-au speriat și au fugit de ei”, explică primarul. 

Copiii s-au speriat când a oprit ambulanța să ceară informații

Familiile celor care sunt arestați că au atacat ambulanța spun că s-au alertat când au auzit copiii că vin țipând pe stradă că ambulanța vrea să-i omoare și să-i ia. 

„Copiii erau în parc sau nu știu exact unde erau, că nu am fost acolo. A oprit ambulanța să întrebe unde-i pacientul. Și copii au fugit. Și ei tot cu telefonul după ei să-i întrebe. Dar nu mergea ca un om normal, fugea, pe ăsta cunoști, pe ăsta cunoști”, povestește Dacian Lăcătuș, tatăl băiatului de 21 de ani, din grupul arestat pentru că a atacat ambulanța. 

„Copiii s-au speriat că au văzut pe Facebook că este ambulanța neagră, că e plin Facebook-ul de treaba asta. Au venit acasă, fugind de acolo. Pe drum țipau, vai, că ne moară, ne omoară, ne ia, ne ia”.

„Ambulanța s-a întors, au tras în fața lor și iar i-au întrebat pe ei, iară s-o oprit la ei. Mai rău au făcut copiii. S-o panicat copiii și au venit unul cu bicicleta, unul pe jos, cum au apucat. I-am auzit cum țipau”.

„Au auzit” despre „ceva” care s-a petrecut la Surduc

Dacian Lăcătuș spune că dincolo de povestea de pe TikTok, i-a speriat și faptul că au auzit de la alți oameni că în comuna Surduc, în județul Sălaj, a dispărut un copil, tot de etnie romă, care ar fi fost luat de acasă.  

„Ne-am speriat, ne-am panicat. Au făcut rău copiii, că i-am auzit de acolo, de partea cealaltă. Ce e, mă, ce e, care e treaba, care e treaba? Dar și ambulanța, nu știu ce satan au pus-o să oprească iar la copii”, a explicat Lăcătuș. 

„Au venit țipând acasă că-i fură ambulanța, că-i omoară”

Întrebați dacă totuși nu au recunoscut că e o ambulanță obișnuită, mai ales că au una în localitate, oamenii spun că era diferită. 

„Ambulanță din asta nu au văzut, că e modelul ăla care abia acum o apărut. Îmi pare rău ce s-a întâmplat, că mai mare mi-e rușinea de lume. Că noi niciodată nu am avut nimic cu nimeni. Satan a intrat aici”, spune doamna Silvia, o altă rudă a băiatului. 

Florina Lăcătuș, mama unui alt băiat, de 18 ani,  care a fost reținut de poliție pentru atacul asupra ambulanței, spune că au vrut doar să-și apere copiii. 

„Aia au făcut cu TikTok-ul lor sunt vinovați, că au zis că se iau copiii și noi să ne apărăm copilașii. Asta e. O fost și vina lor că tot veneau și veneau și întrebau ( n.r. ambulanța). Trebuia să meargă unde-i pacientul și Doamne ajută-le să se ducă în drumul lor. L-au luat pe băiatul meu, săracul el venea de la tăiat lemne. L-au pus și pe el între ăștialalți, fără să fie la bătaie.  Copilul meu nu e vinovat”, spune Florina Lăcătuș. 

Ambuscada, descrisă de primarul Rus

Ce s-a întâmplat după? 

„Ambulanța s-a dus la pacient, a ridicat pacientul, și a plecat înapoi spre Dej. Drumul trecea prin fața caselor lor. A fost așteptată de frații mai mari ai copiilor și de părinți. Le-a blocat drumul, o femeie a dat cu piatră, alții cu bâtele, au spart stopurile la ambulanță. Cam asta a fost, nu securi, nu furci, nu cu toporul. Cu bâtele au spart farurile din spate. Ghinionul a fost că piatra a trecut pe un parbriz, cioburile l-au rănit pe medicul/șoferul care era în ambulanță”, a explicat primarul. 

Edilul a predat înregistrările de pe camerele de luat vederi din comună Poliției, pentru soluționarea cazului. 

„S-a întors înapoi ambulanța și s-a dus la Cluj. În 5 minute a sunat Poliția, a venit Poliția, le-am dat acces la camere, după cum vedeți avem 34 de camere, în toată comuna. Poliția i-a identificat, nu i-a ridicat pe loc, doar a doua zi i-a ridicat, ca să vadă exact câți erau și cum, a ridicat întâi 3, după aceea a ridicat 4 persoane”, a descris primarul derularea evenimentelor. 

„Romii nu au făcut niciodată probleme”

Primarul nu etnicizează deloc ceea ce s-a întâmplat. Deși, din discuțiile noastre în comună, există vechiul „dinte” rural contra romilor. 

Dar primarul spune că romii din localitate nu au făcut niciodată probleme, nu fură, merg la școală și au casele îngrijite. 

„Oriunde se putea întâmpla, copiii ăia merg la școală, avem două microbuze, avem școală modernă, grădiniță, merg la grădiniță, merg la școală. Nu sunt proști, au niște case exact ca noi, îs vecini cu mine, stau la 500 de metri de mine. Nu fură, eu am mereu mașina cu cheia în contact, nu mi-a dispărut niciodată nimic”, a explicat primarul. 

Dacă s-a întâmplat aici, se poate întâmpla oriunde

Îl ascult pe primarul Alexandru Rus, pe oamenii rușinați și mi-e greu să recompun noaptea de frică, haos și violență. Au fost ore de nebunie colectivă, căreia i-au căzut victime angajații de la ambulanță, aflați în serviciul chiar al celor care i-au atacat.

E dificil de înțeles. Dar haosul e mereu așa, greu de descifrat. Și nicio societate nu e imună la haos, care poate apărea ca din pământul abia cules. Când colegele mele Raluca Ion și Adelina Mărăcine au fost într-o zonă rurală din Polonia, după ce o casă fusese distrusă în duelul dintre avioanele militare NATO și drone rusești, un oficial local polonez le-a spus că dezinformarea a născut haos. 

Oamenii nu mai credeau nimic din ce spunea statul. Localnicii polonezi spuneau că totul e o înscenare. Mulți nu mai consumă decât rețele sociale, a spus primarul de acolo. „Ce s-a întâmplat aici se poate întâmpla oriunde”, să știți. Sunt vorbele primarului polonez, dar eu le aud din gura lui Alexandru Rus, primarul din Recea-Cristur, Cluj. 

„Am văzut ambulanța neagră, că era noapte”

Rus spune are propria explicație. „Efectiv au fost speriați. TikTok-ul și Facebook-ul le-a băgat în cap că există ambulanța neagră, îs duși în eroare. Neavând cultură și studii aprofundate, sunt foarte ușor influențabili”. 

„Eu m-am dus a doua zi la ei, ce-ați făcut? Nu ați văzut că asta era ambulanța albă, cu cruce? Păi, domn primar, era întuneric, am văzut-o neagră. De ce nu m-ați sunat pe mine? De ce nu ați sunat la Poliție? Dar exact ce s-a întâmplat, nici ei nu își explică, și mă mir ce s-a întâmplat, fiindcă ei sunt penticostali, merg la biserică, nu consumă alcool”, spune primarul. 

„Consideră rețelele sociale ca și televizorul, sursă de informație reală”

Acesta spune că au fost păcăliți de ce au citit pe rețelele de socializare. 

„Tot ce văd pe rețelele sociale, cred. Ei nu știu de inteligență artificială, că se pot face fake-uri, ei nu știu de așa ceva. Tot ce văd, cred că e adevărat. Consideră telefonul ca și televizorul, sursă de informație reală. Ei s-au justificat, domnule primar, dacă v-ar fura dumneavoastră copiii, ce ați zice?”, spune edilul. 

„Eu pun pariu cu dumneavoastră”

„S-a întâmplat o nenorocire, ca să zic așa. Dar de aici trebuie să învățăm toți, să tragem niște concluzii, aleșii noștrii mai mari, care trebuie să ia măsuri. Ce trebuie să învățăm noi este să verificăm cine pune știri false, să identificăm”.

„Pentru că ce s-a întâmplat aici și că au fost romii, eu pun pariu cu dumneavoastră, că 10%, 15% din populația României ar reacționa la fel dacă ar fi fake news-uri din astea”, spune primarul. 

Spune că aduce specialiști să facă discuții de informare cu oamenii din comună

Primarul spune că după toată această poveste va veni o asociație în localitate, ca să le explice sătenilor despre rețelele de socializare și fake news.

„Mi s-a propus de o asociație, o să vină în comună, să-i adun pe copii, pe tineri, pe părinți, pe toți, să le explice un pic ce înseamnă fake news și ce înseamnă informarea de pe telefon și de pe rețele sociale. Cam asta o să fac în viitorul apropiat”, a explicat edilul. 

I-am întrebat și pe cei implicați în scandal, dacă se vor mai uita pe TikTok și își vor lăsa copiii să folosească aplicația după toată această poveste. 

Aceștia spun că nu prea știu despre ce este vorba. 

„Unde să-l las că nu l-am lăsat nici până acum. Da în lumea asta toate se văd pe telefoanele astea”, spune mama băiatului de 18 ani, aflat în arest. 

„Eu personal nu am TikTok. Copii au. Mai mult se uită copiii decât noi. Amu eu știu la ce se uită ei, că ei mai bine cunoaște telefonul ca și noi”, zice și tatăl băiatului de 21 de ani, aflat și el în arest. 

Câteva reacții din comună

Am încercat să vorbim și cu ceilalți săteni, care nu sunt implicați în scandal. 

„Părerea e proastă. Un om când face o treabă trebuie să judece înainte, să rumege, apoi să dea cu securea. Asta e lumea… Oamenii se uită pe TikTok în comună. Ăla nu-i pentru popor, este pentru înșelăciune, pentru devastarea populației. Ca și democrația asta. Asta nu-i democrație, că fiecare fură din banul statului cât vrea el. Românii care muncesc nu au bani. Normal că se gată banii, dacă Bolojan îi duce cu sacii la Ucraina”, spune domnul Pintea Simion, 85 de ani. 

Alții se plâng că din cauza incidentului, toată comuna s-a făcut de râs. 

„Prostie în capul lor. Aia toți sunt de etnie romă. Dar nu e de aia. Pe TikTok au văzut că o postat cineva că o ambulanță fură copii. Cine o posta, nu știu. La noi în comună nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Or fi blestemați, nu știu ce s-a întâmplat. Ambulanța vine să salveze oameni, nu să să fure copii. Și acum s-a făcut toată comuna de rușine”, spun soții Maria și Vasile din comuna Recea-Cristur. 

Gelu Duminică: Cazul de la Cluj este doar un mic avertisment

Gelu Duminică, sociolog și activist, spune că acest caz ne arată doar o mică parte din ce poate face o societate vulnerabilă la dezinformare și panică care are o lipsă majoră de încredere în instituții.

„Povestea «ambulanței negre» nu e nouă, eu însumi cred că m-am maturizat cu ea. Când eram tânăr, circulau tot felul de zvonuri despre «mașini negre» care răpeau copii și despre alte astfel de bazaconii. Diferența este că atunci nu exista TikTok”, spune Duminică.

Ce înseamnă asta? Care sunt consecințele? „Nu exista o platformă care să transforme o poveste spusă la colțul blocului într-un videoclip cu sute de mii de vizualizări. Frica exista și atunci, dar nu avea megafonul pe care-l are astăzi”, a explicat Gelu Duminică, într-o postare pe pagina de Facebook. 

În loc să discutăm despre aceste mecanisme, mulți s-au limitat la etnie, spune sociologul.  

„Fondul este frica. Fondul este precaritatea. Fondul este lipsa de încredere în instituții. Fondul este intoxicarea informațională care circulă liber, fără filtre, fără educație media, fără intervenție. Nu putem trata incidentul ca pe o anomalie. Este rezultatul direct al unei societăți în care instituțiile comunică lent, în care oamenii nu au instrumente pentru a verifica informația, în care comunitățile vulnerabile sunt lăsate să se descurce singure”, spune Duminică. 

„Iar dacă cineva îți spune, într-un video viral, că ambulanțele răpesc copii, s-ar putea să nu ai resursele cognitive, educaționale sau instituționale pentru a contrazice această minciună. Cazul de la Cluj este un doar un mic avertisment. Și dacă nu-l luăm în serios, dacă ne mulțumim cu explicații facile, dacă reducem totul la etnie, etc., vom mai vedea astfel de episoade, cu efecte mult, mult mai dure”, crede Gelu Duminică. 

Ce măsuri a luat Parchetul

„Cele şapte persoane implicate în atacul asupra unui echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Cluj, produs sâmbătă noapte în localitatea Căprioara, comuna Recea-Cristur, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile”, a informat, luni, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej, potrivit Agerpres. 

Pentru două dintre persoane a fost pusă în mişcare acţiunea penală  pentru împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice, iar o altă persoană este cercetată şi pentru lovire sau alte violenţe.

Pedepse mai aspre pentru cei care agresează personalul medical

Pe 8 august a fost publicată în Monitorul Oficial o lege care înăsprește pedepsele aplicabile celor care agresează angajații din domeniul sănătății. 

Lovirea sau alte violențe săvârșite împotriva angajaților unităților medicale vor fi pedepsite, de sâmbătă, cu închisoare de la un an la cinci ani, nu cu închisoare de la șase luni la trei ani, așa cum stabilește legea acum, potrivit avocatnet.ro 

Pentru vătămarea corporală săvârşită împotriva celor amintiți, pedepsele vor crește de la închisoare cuprinsă între șase luni și șase ani, așa cum e în prezent, la închisoare de la doi la șapte ani. 

Ce s-a întâmplat într-un caz asemănător. Judecătorul: „Violența nu poate fi justificată printr-un mit”

Mitul „ambulanței care fură copii” are vechime de decenii în România. Uneori, a dus la violențe. 

În 2018, scriitoarea Doina Popescu-Brăila ducea cărți pentru public la evenimente culturale cu o ambulanță modificată. Inițiativa se numea chiar așa: ”Ambulanța pentru literatură”. 

La un moment dat, în București (asta apropo de afirmația primarilor că „se poate întâmpla oriunde), ea a fost atacată pentru că „fură copii”.   

Pentru atacul din 2018, a fost deschis dosar penal. Ancheta avea să dureze doi ani şi jumătate. La final, procurorul de caz a clasat dosarul. Ancheta a fost redeschisă după ce un judecător a explicat că violenţa nu poate fi justificată prin credinţa într-un mit: „E inacceptabil într-un stat de drept”. 

Doi agresori au fost condamnaţi la închisoare. Ambii erau recidivişti.