Ambasadorul Olandei despre realizarea progreselor necesare in justitia din Romania: Pentru aceasta va trebuie resurse umane, va trebuie bani

Ambasadorul Olandei la Bucuresti, Tanya Van Gool, declara, intr-un interviu pentru Mediafax, ca reticentele tarii sale fata de aderarea Romaniei in acest stadiu la Schengen tin de faptul ca politicienii de la Haga nu pot explica alegatorilor lor ca lucrurile stau bine, pentru ca au vazut ca nu e asa.

„Politicienii olandezi nu pot explica cetatenilor care i-au ales ca lucrurile stau bine, pentru ca au vazut ca lucrurile nu stau bine”, sustine diplomatul olandez.

Referindu-se la raportul interimar pe justitie publicat vineri, ea a spus ca a fost surprinsa de continutul pozitiv al documentului, apreciind insa ca Romania merita acest lucru, deoarece „au fost facuti pasi – cu dificultate, ce e drept – dar trebuie mentionati si consolidati”.

Diplomatul olandez a spus ca printre masurile concrete pe care tara sa le asteapta din partea Romaniei in domeniul justitiei se numara implementarea codurilor de procedura, uniformizarea jurisprudentei si transparenta in desfasurarea cazurilor de coruptie. „Avem nevoie de transparenta in desfasurarea cazurilor de coruptie. Stim ca unele persoane sunt puse sub acuzare, iar altele, nu”, afirma Tanya Van Gool. Ea mai declara ca este necesar ca durata proceselor sa fie mai scurta.

Tanya Van Gool apreciaza ca, poate, ceea ce nu a fost clar de la inceput in Romania a fost faptul ca exista mai mult decat doar elementele tehnice in ceea ce priveste aderarea la Schengen.

Ea vorbeste si despre companiile olandeze, spunand ca acestea au ales Romania pentru ca este o tara care ofera oportunitati de a obtine profit. Ea spune ca investitorii se plang de controalele prea numeroase si de birocratie si ca exista cateva firme care doresc sa se retraga de pe piata romaneasca, tot asa cum sunt intreprinderi olandeze care se pregatesc sa investeasca in Romania.

Fragmente din interviu:

Reporter: Acordul de coalitie semnat in toamna lui 2010 de catre liberali si crestin-democratii din Olanda noteaza ca Guvernul de la Haga va pleda in cazul aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen pentru doua rapoarte anuale. Aceste doua rapoarte se vor referi la coruptie si la reforma in domeniul justitiei. Aceasta masura este inca valabila? Ce a facut Olanda in acest sens?

Tanya Van Gool: Pentru a clarifica informatiile: in acordul semnat de partenerii de coalitie s-a scris ca nu vom fi de acord cu aderarea Romaniei la Spatiul Schengen in primavara acestui an, daca nu se noteaza suficiente progrese in domeniul reformei justitiei. Nu am spus ca avem nevoie de doua rapoarte. Am spus, mai tarziu, cand am fost intrebati ce inseamna si cum vom masura progresele, am spus ca va trebui sa vedem doua rapoarte cu progresele inregistrate pentru a verifica in ce masura s-au facut aceste progrese. Pentru ca asta masuram, progresele.

Reporter: Tot legat de declaratia ministrului Knape. Este o cerere pe care cred ca de-a lungul timpului au formulat-o mai multe persoane – inclusiv europarlamentari – nu numai pentru Olanda, ci pentru toate statele care au anuntat ca se opun aderarii Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen. Ce masuri specifice, concrete, asteapta Olanda pentru a-si schimba opinia?

Tanya Van Gool: Nu este o singura masura. Sunt mai multe si, daca va uitati la raportul recent al Comisiei, un numar dintre acestea sunt deja mentionate. Pot mentiona cateva masuri, dar lista nu este exhaustiva. Daca va uitati in raportul Comisiei, s-a vorbit despre un numar de legi care au fost adoptate. Dar aceste legi trebuie implementate. De exemplu, codurile de procedura au fost adoptate, dar trebuie si implementate pentru a fi operationale.

Acest lucru nu s-a facut. Intelegem ca lucrurile nu se pot realiza atat de repede pe cat ar trebui, dar este un lucru care trebuie facut. Pentru aceasta va trebuie resurse umane, va trebuie bani. Este o problema dificila pentru ca, in acelasi timp, Romania a taiat bugetele mai multor institutii. Apoi, este o mare nevoie de uniformizare a jurisprudentei. Legea trebuie interpretata de toate instantele in acelasi mod pentru a avea incredere in deciziile judecatoresti. Apoi exista un numar de persoane arestate. Dar nu stim care este urmarea acestor cazuri! Si nici cat de repede continua procedurile ulterioare.