Ambrozia lovește la început de școală: care sunt simptomele alergiei care nu trebuie confundată cu răceala

Strănut în salve, nas înfundat, ochi roșii și tuse persistentă – la început de toamnă, mulți părinți confundă aceste simptome cu debutul unei răceli. Pentru mulți, însă, pot fi semnele alergiei la ambrozie, o plantă invazivă, iar problemă care afectează din ce în ce mai mulți copii din România.

În fiecare sfârșit de august până în luna octombrie, milioane de boabe de polen de ambrozie ajung în aer în vestul, nord-vestul și tot mai des în marile orașe din România, inclusiv București. Pentru copiii sensibili, asta înseamnă rinită alergică, conjunctivită, crize de astm și zile de absențe de la școală. Care sunt cele mai recente date din România și Europa privind zonele unde ambrozia crește nestingherită, care sunt simptomele pe care să le recunoști rapid, schemele de tratament validate și măsurile de prevenție cu dovezi, dar și ce spune legea „ambroziei” detaliem mai jos. 

Ambrozia, o problemă în vestul țării, dar și în București și Ilfov 

Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o specie invazivă, cu polen extrem de alergen. În România, concentrațiile cele mai ridicate se înregistrează constant în vest și nord-vest (Banat, Crișana) și cresc de la an la an în zone urbane mari precum București – Ilfov. Date publicate pe serii lungi arată că Timișoara și vestul țării au avut un trend ascendent al polenului între 2000-2010, cu vârful sezonului la sfârșit de vară și început de toamnă. 

Bucureștiul a raportat ani cu încărcătură mare de polen de ambrozie în ultimul deceniu, cu impact clar asupra sănătății publice urbane. Creșterea severității alergiei la ambrozie în 2024 este rezultatul unor procese complexe legate de schimbările climatice, poluarea aerului și expansiunea ecologică a ambroziei. 

Simptomele alergiei la ambrozie pe care nu trebuie să le confundați cu răceala de toamnă

Pentru majoritatea copiilor sensibili, alergia la ambrozie se manifestă ca o rinită alergică sezonieră: strănut în salve, nas înfundat sau care curge, prurit nazal. Aceste simptome sunt adesea însoțite de conjunctivită alergică – ochi roșii, lăcrimare, mâncărimi. Simptomele debutează brusc în zilele cu vânt, uscăciune sau după furtuni, când polenul este ridicat de la sol, și se ameliorează în urma expunerii reduse (spații închise cu filtrare sau după ploaie prelungită). 

Diferențierea de viroze vine din lipsa unor simptome: rinita alergică nu se manifestă cu febră, alergia nu dă dureri în gât și nici nu se transmite. Mâncărimea care apare în zona nasului și a ochilor se accentuează când copilul iese afară și cedează cu antihistaminice sau corticosteroizi intranazali. 

La copii cu astm sau wheezing, expunerea la polen poate amplifica tusea, wheezing-ul, dispneea și nevoia de medicamente. Studii multicentrice arată că expunerea la polen – în special cel de arbori și de graminee – este asociată cu un număr mai mare de copii care ajung la Urgențe pentru crize de astm. În cazul ambroziei, cercetările au demonstrat o legătură directă între nivelul zilnic de polen din aer și intensitatea simptomelor nazale, oculare sau astmatice, iar la copiii sensibili chiar și cantități mici pot declanșa reacții puternice.

Dacă un copil prezintă pentru prima dată simptome sugestive de alergie la ambrozie, medicul va ține cont de perioada sezonului când există mult polen în aer, de existența unui istoric familial de alergii și de felul în care copilul răspunde la tratament. Toate aceste indicii pot orienta către necesitatea unor teste alergologice, precum prick-testul cutanat sau dozarea IgE specifice (inclusiv pentru panalergene de ambrozie, cum este Amb a 1).

Simptome care impun evaluare medicală rapidă

• respirație dificilă sau șuierătoare;
• lipsa de răspuns la inhalatorul de salvare;
• dureri toracice;
• somn fragmentat de tuse;
• conjunctivită severă cu fotofobie;
• simptome persistente mai mult de 2-4 săptămâni, în ciuda tratamentului corect. 

Tratamentul alergiei la ambrozie: ce opțiuni există și cum funcționează

Tratamentul alergiei la ambrozie se bazează pe două strategii complementare: tratamentul simptomatic (pentru ameliorarea rapidă a disconfortului) și tratamentul etiopatogenic (care vizează modificarea reacției organismului la alergen). Tratamentul simptomatic este progresiv, începe de la antihistaminice și spray nazal, până la corticosteroizi în cazuri mai intense. Cea mai eficientă abordare pe termen lung este imunoterapia, care poate induce remisiuni de durată, în special dacă se începe înainte de sezon.

1. Tratamentul simptomatic
Începe întotdeauna cât mai precoce, ideal la debutul sezonului de polen, pentru a preveni agravarea simptomelor.

• Antihistaminice orale: sunt tratamentul de primă linie. Eficacitatea variază de la un pacient la altul, astfel medicul poate schimba tipul de antihistaminic în funcție de răspuns.
• Picături oftalmice antihistaminice: utile pentru ameliorarea simptomelor conjunctivitei (mâncărime, roșeață, lăcrimare).
• Corticosteroizi topici nazali: se adaugă când antihistaminicele nu sunt suficiente. Se utilizează sub formă de spray nazal, cu efect antiinflamator clar, dar care se instalează după câteva zile de utilizare constantă. Nu trebuie crescută doza intempestiv.
• Corticosteroizi sistemici (oral/injectabil): sunt rezerve terapeutice, folosiți doar în cazuri severe, pe termen foarte scurt. Pentru copii, se preferă forma topică nazală, cu absorbție minimă.

Atenție la decongestionantele nazale! Acestea pot crea dependență și, în timp, agrava inflamația mucoasei nazale (fenomen numit tahifilaxie). Sunt indicate doar în cazuri excepționale – alergii limitate temporal (ex: expunere ocazională la un alergen non-obișnuit) și doar pentru 5-7 zile.

2. Tratamentul etiopatogenic – imunoterapia (desensibilizarea)
Este considerată cea mai eficientă metodă pentru alergia la ambrozie, întrucât modifică reacția imunologică a organismului, diminuând sensibilitatea. Principiul: administrarea progresivă a dozelor de alergen până se atinge toleranța. Durata tipică este de cel puțin 3 ani și poate ajunge până la 5 ani. Schema presupune:

• Faza de inițiere: doze săptămânale în creștere până la doza de întreținere.
• Faza de menținere: rapeluri la intervale mai lungi (4–8 săptămâni), pentru a consolida toleranța.

Dacă tratamentul este început cu cel puțin trei luni înainte de sezon, poate aduce beneficii semnificative acute și pe termen lung, reducând simptomele severe și medicația necesară. După schemă completă, în unele cazuri, pacienții pot intra în remisiune de lungă durată – chiar până la 10 ani – deși testele alergice pot rămâne pozitive. Repetarea curelor este posibilă dacă simptomele reapar.

3. Forme alternative de desensibilizare

Există și variante homeopate, care pot fi administrate inclusiv copiilor foarte mici, chiar sub vârsta de 3 ani. Principiul este același ca în imunoterapia clasică: expunerea treptată la alergen cu scopul de a crește toleranța organismului și, în unele cazuri, de a obține o remisiune a simptomelor. Diferența este că tratamentul alergologic standard, bazat pe imunoterapie cu extracte alergenice validate clinic, se recomandă abia de la vârsta de 5-6 ani.

Totuși, spre deosebire de imunoterapia standard – recomandată de la vârsta de 5-6 ani și susținută de studii clinice solide – eficacitatea tratamentelor homeopate nu a fost confirmată științific. De aceea, ele pot fi considerate mai degrabă o opțiune complementară, și nu un substitut al terapiei alergologice validate.

Unde e problema în România în 2025 și cum arată harta de risc

Pentru a urmări harta și prognoza zilelor următoare, se pot folosi vizualizările oficiale Copernicus (CAMS) – un instrument european care afișează, pe ore și pe zile, concentrațiile la sol de polen de ambrozie pentru orice punct din România (inclusiv grafic la click pe hartă). În perioada 15 august-30 septembrie, aceste hărți surprind frecvent „pungi” de concentrație în vestul țării, dar și valuri ce pot atinge sudul și estul în funcție de vânt și ploi. 

Atenție la furtunile de vară care pot declanșa crize severe de astm

Este un fenomen rar, dar documentat: în timpul furtunilor puternice de vară-toamnă, particulele de polen (inclusiv ambrozie) se sparg în fragmente microscopice, care pătrund mai adânc în căile respiratorii. Asta poate provoca crize severe de astm la persoane cu rinită alergică sau sensibilizare la polen. În astfel de zile, mai ales pentru copiii cu astm, se recomandă să rămână în casă pe durata furtunii și după, cu geamurile închise. 

România are din 2018 o lege specială pentru combaterea ambroziei (Legea 62/2018) și norme metodologice aprobate prin HG 707/2018, modificate în 2024 (HG 609/2024). Proprietarii de terenuri au obligația să identifice și să elimine ambrozia până la jumătatea verii, iar nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amenzi.