Analist politic ungur: Europenii nu stiu mai nimic despre UE, de aceea nu merg la vot. Cand voteaza, sanctioneaza partidul aflat la guvernare

Europenii din noile state membre ale UE in special nu stiu mai nimic despre UE, nu inteleg cum functioneaza si ce putere au cei care ii reprezinta, motiv pentru care nu voteaza in alegerile europene, spune intr-un interviu pentru HotNews.ro analistul politic Istvan Hegedus, de la un think-tank din Budapesta. Cei care voteaza, insa, fie aleg partidele mici, pe placul lor, dar lipsite de sanse in alegerile nationale, fie dau un vot de pedeapsa partidului aflat la guvernare. Apatia privind europene nu este caracteristica doar Romaniei, Ungaria avand o campanie aproape inexistenta, in care temele europene au fost total absente din discutii.

Reporter: Cum a fost campania electorala in Ungaria anul acest, in comparatie cu 2004?

Istvan Hegedus: Nu am avut o mare campanie, probabil ca in restul statelor europene, insa ceea ce e mai rau e ca nu s-a discutat nimic despre chestiunile europene. Daca o comparam cu alegerile de acum 5 ani, atunci am avut cel putin o dezbatere despre cine ne reprezinta in Europa, cine reprezinta interesul Ungariei in Bruxelles mai bine. Atunci a existat o discutie despre UE, in timp ce acum s-a vorbit despre probleme interne. Chiar daca partidul de opozitie, Fidezs, a publicat un program, nu a vrut o dezbatere prea mare, pentru ca nu vrea sa intre in detalii, dar spera ca nemultumirea la adresa guvernului ii va ajuta sa castige multe mandate.

In schimb avem postere peste tot. In media a lipsit confruntarea intre candidati, iar in afara unor interviuri si relatari de la conferinte de presa facute de posturile publice, media a parut dezinteresata si pana saptamana trecuta nu au existat deloc stiri despre alegerile europene. Acum sunt cateva.

Totusi, in ciuda campaniei reduse, se anticipeaza o prezenta la urne de 40%, cam la fel ca acum 5 ani, in mod cert mai scazuta decat in vechile state membre, dar mai mare decat in statele din centrul si estul Europei.

Reporter: Exact, estimarile optimiste ale unui sondaj publicat saptmana trecuta indicau o intetie de vot de 30%, o proportie mare avand in vedere ca prezenta la vot anul trecut la alegerile parlamentare a fost de ceva peste 40%.

Istvan Hegedus: In Ungaria, prezenta la vot a fost la ultimele alegeri nationale a fost de 66%. Asa ca 40% ar putea fi o presupunere realista.

Reporter: Spuneti ca temele europene au fost inexistente in campanie, iar presa a relatat despre alegeri de-abia incepand de saptamana trecuta. Acesta este, in general, interesul presei ungare pentru chestiunile europene?

Istvan Hegedus: Exista o media fragmentata: avem presa specializata, pe internet in special, care relateaza despre afaceri europene, dar oamenii nu o verifica, nu au acces, raspandirea nu e mare. In media comerciala, televiziunile si cotidianele, UE este abordata dintr-o perspectiva foarte limitata in stiri: fondurile europene, cati bani vin in Ungaria, ce facem cu ei, cum ii foloseste sau ii foloseste gresit guvernul. Chestiunile europene apar foarte rar si atunci cand apar sunt tratate dintr-o perspectiva foarte nationala. Insa nu este o situatie unica in Europa.

Pe de alta parte, exista aici ideea ca Ungaria este membra de rangul doi a UE, probabil similara altor tari din regiune. Noi nu suntem capabili sa interiorizam chestiunile europene, presa adesea relateaza despre decizii luate de UE, dar este evident ca Ungaria a fost parte a acelei decizii, la fel ca orice stat membru. Suntem la inceputul drumului de a fi emotional si rational un stat membru al UE.

Reporter: Credeti ca dezinteresul pentru alegerile europene, pentru dezbaterea temelor europene este rezultatul faptului ca populatia din noile state membre nu interiorizeaza inca statutul de stat membru si capacitatea de a fi parte a deciziilor luate la Bruxelles?

Istvan Hegedus: Sunt doua chestiuni aici. Prima, lipsa de informatii – cum lucreaza UE, cum sunt luate deciziile, sau cel putin care sunt institutiile, cine reprezinta te reprezinta in institutii, care sunt eurodeputatii. Acestea sunt lucruri de baza care nu sunt cunoscute. Din cauza lipsei de cunostinete despre UE, oamenii nu sunt capabili sa intelegea despre ce este de fapt vorba cand vorbesti despre Uniunea Europeana.

A doua chestiune se refera la cazul Ungariei, care este unul special in centrul si estul Europei. Atitudinea publicului fata de UE s-a schimbat, s-a schimbat inainte de aderare si entuziasmul s-a evaporat de la referendumul pentru aderarea la UE, cand doar 46% dintre cetateni s-au prezentat la vot, un procent foarte mic, in comparatie cu asteptarile. De atunci este evident ca, potrivit Eurobarometrului, ungurii au o serie de probleme privind UE – daca sunt intrebari daca apartenenta le-a adus mai multe avantaje decat dezavantaje, raspunsurile sunt impartite jumatate-jumatate. Mai mult, ungaria este printre statele euro-sceptice ale Europei, sau mai degraba euro-pesimiste. In Polonia, cehia sau Romania situatia e diferita din acest punct de vedere.

Reporter: Asa este, insa ati mentionat Romania, iar aici estimarile privind prezenta la vot sunt mai scazute decat in euro-pesimista Ungarie. Cum se explica asta?

Istvan Hegedus: Cred ca motivul general, fie ca esti euro-optimist sau euro-pesimist, este ca cetatenii din noile state UE simt ca nu au nimic de-a face cu si ca nu influenteaza Uniunea. In Franta, Italia sau Germania, oamenii au o experienta ca cetateni comunitari si sentimentul general e ca au legatura cu deciziile luate la Bruxelles si le pot influenta.

Reporter: In 2004, opozitia a castigat alegerile in majoritatea tarilor membre, a fost ca un vot punitiv pentru cei aflati la guvernare. Credeti ca a fost un accident sau se intampla in general asa, sa ne asteptam si in acest an la asta, mai ales ca guvernele au fost confruntate si cu efectele crizei financiare si au luat anumite decizii in acest sens?

Istvan Hegedus: Sunt sigur ca asta se va intampla din nou. In Ungaria, probabil ca principalul partid de opozitie va obtine 2/3 din mandate. Dar asta s-ar putea intampla si la urmatoarele alegeri generale, din 2010, pe care le vom avea aici.

Pe de alta parte, alegerile europene sunt alegeri de rangul doi si oamenii vor sa pedepseasca partidele de la guvernare, patidele mai mari sau coalitiile. In alegerile europene voteaza pentru partidele mai mici, in timp ce in alegerile nationale voteaza pentru partide mari, aliante, pentru ca ei considera ca nu are sens sa voteaze pentru partidele mici, care oricum nu ar avea nicio sansa sa intre in parlamentul national. Aici, considerand ca nu conteaza, alegatorii pot prefera partidele mici, partidele care le plac, care la nivel national nu au forta politica.

Reporter: Alegerile europene dau mai mari sanse si partidelor extremiste?

Istvan Hegedus: Cred ca partidele euro-sceptice primesc mai multe voturi ca inainte. In ceea ce priveste partidele extemiste, cred ca ele au sanse de a ajunge in Parlamentul European. Nu ma incanta situatia, insa stiti ca a mai existat un grup politici extremist (n.r. Independenta, Traditie, Suveranitate – grup care s-a destramat dupa primele alegeri europene din Romania, cand candidatii PRM nu au obtinut voturile necesare pentru a fi alesi in PE). Se intampla adesea si in parlamentele nationale ca astfel de partide sa obtina mandate. Cred ca PE va supravietui daca va exista un puternic grup de extrema dreapta, dar fortele democratice de acolo vor trebui sa combata puternic tendintele rasiste, antidemocratice ale acestuia, in arena europeana.

Reporter: Sunt alegerile europene un barometru pentru alegerile nationale? Anul acesta sunt alegeri prezidentiale in Romania, alegeri parlamentare in Germania si Bulgaria, ca sa dau doar cateva exemple. Trebuie privit rezultatul ca un indicator pentru alegerile nationale?

Istvan Hegedus: Nu stiun daca rezultatele de la europene pot fi repetate la nivel national. La europene oamenii ar putea vota pentru a transmite un mesaj guvernului, pentru a exprima o nemultumire, in timp ce la alegerile nationale scopul lor sa fie altul. din experienta Ungariei, in 2004 am avut alegeri europene si a castigat opozitia, in timp ce in 2006, la alegerile nationale aceeasi opozitie a fost infranta.

Reporter: In Romania, campania pentru europene a fost considerata de multi analisti ca o campanie pentru prezidentiale, doi dintre liderii celor trei partide principale si-au anuntat deja candidatura. Credeti ca asta ajuta partidele sau confuzioneaza electoratul?

Istvan Hegedus: Probabil ca partidele din Romania cred ca pot mobiliza mai multi oameni daca lanseaza competitia prezidentiala, chestiunile europene fiind mai putin interesante decat cele nationale. Aici in Ungaria, opozitia incearca sa atace partidul socialist, de guvernamant, cu chestiuni interne, dar in replica acesta spune ca acum este o campanie despre chestiuni europene, desi si el este incapabil sa le aduca in discutie. Daca socialistii pierd alegerile, aici este posibil sa avem anticipate, inainte de 2010.

Reporter: Cum ar putea fi atrasi oamenii la alegerile europene sau intr-o dezbatere europeana?

Istvan Hegedus: Toate statele UE au aceasta problema, cetatenii considera ca Europa este prea departe. Intr-o democratie, majoritatea oamenilor stie ca exista guvernarea si opozitia, un parlament, o curte constitutionala, oamenii au auzit despre asta si stiu ca in parlament sunt diferite grupuri, care concureaza.

Despre UE nu au aceste cunostinete de baza si atunci cum ar putea participa la alegeri? Educatia ar putea ajuta, o campanie electorala mai buna ar putea ajuta. Daca presa ar avea o mai buna calitate, atunci ar reflecta si Europa mai bine. Cred ca elitele s-ar ptuea implica mai mult, dar chestiunile europene sa nu fie discutate la modul populist, ci mai in profunzime. Lucrurile s-au schimbat insa in ultimii 20 de ani si cred ca in 10-15-20 de ani se vor schimba si mai mult, odata cu folosirea noilor tehnologii si cu generatiile tinere.

Reporter: Parlamentul European a avut o campanie si pe Twitter, facebook, clipuri pe YouTube. Sa privim folosireaacestor noi mijloace pe o investitie pe care PE o face pentru viitor, pentru cand generatiile tinere, acum destul de neimplicate politic, vor fi la o varsta a deciziilor si a activismului politic?

Istvan Hegedus: Tinerii nu merg la vot asa cum merg adultii, la niciun fel de alegeri, pentru ca nu au optiuni politice conturate. Insa aveti dreptate, noile metode pot functiona. Nu stiu cum functioneaza in vechile state membre, poate sunt mai multi cei care au acces la internet decat in noile state, insa daca va ganditi la campania lui Obama din state si la folosirea new media, chiar a reusit sa mobilizeze oameni. Poti suscita interesul pentru politica, insa conditia este si sa ai un candidat interesant, precum Obama.

Insa tehnicile de mobilizare nu se vor schimba foarte mult in viitor, ci cunostintele electoratului s-ar putea schimba si sa speram ca vor fi mai multe chestiuni europene discutate in campanie.

Istvan Hegedus este analist politic, directorul Europe Society, un think tank specializat pe chestiuni europene de la Budapesta.