Analiză a sociologului Dumitru Sandu: Noile județe ca subregiuni funcționale

Dezbaterea fundamentată asupra reorganizării administrative este bine-venită în spațiul public. Ideea că mai amânăm până după alegerile din 2024 este o formă de politicianism. De ce nu am testa calitatea partidelor și a politicienilor în funcție și de modul în care se raportează la probleme majore ale țării? Crizele cumulate, în care se află România, au, parte din rezolvare, și în discutarea și soluționarea adecvată a problemelor legate de superfragmentarea administrativă, decalajele mari de nivel de viață între diferite categorii de localități sau regiuni.

Fără a intra aici în detalii de argumentare este suficient să menționăm că în România se trăiește cu atât mai prost cu cât localitatea de rezidență este mai mică. Mortalitatea infantilă, spre exemplu, în comunele de sub 2000 de locuitori, era în perioada 2016-2018 de aproximativ 10,2‰ comparativ cu 7,3‰ în comunele de peste șase mii de locuitori, sau de 4,4‰ în orașele mari de peste 200 mii de locuitori. Și exemplele pot continua, pe aspecte diferite și pe categorii de unități teritoriale diferite.

Câteva dintre ideile recent formulate de deputatul independent Tudor Benga, referitoare la reorganizarea administrativă în România, merită toată atenția. Pornind de aici se poate proceda spre depășirea unora dintre obstacolele marelui eșec în adoptarea proiectului de descentralizare din 2013. Noile județe propuse către domnia sa sunt, majoritar, subdivizări ale regiunilor de dezvoltare propuse de către CONREG (Consiliul Național pentru Regionalizare) în 2013. Noile județe Moldova de Nord și Moldova Centru sunt, în fapt, o segmentare a regiunii de dezvoltare Nord-Est, în varianta propusă în 1997 prin „Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România” (Hansen et al. 1997). La fel, diferențierea între regiunea Carpaților de Curbură și Dobrogea reprezintă o segmentare a regiunii de dezvoltare Sud-Est. Nu reiau aici harțile și detaliile (Sandu 2013). În primă fază cred că trebuie atent discutate principiile de structurare a mult-amânatei reorganizări.

Înlocuirea vechilor județe (NUTS 3, în terminologie a Uniunii Europene) cu regrupări de județe rezolvă multe dintre problemele care au dus la eșecul, menționat din 2013. Ar fi evitată, în acest fel, revederea Constituției care prevede, la articolul 3, că România este organizată administrativ pe comune, orașe și județe. În felul acesta, partidele politice și Parlamentul ar pierde justificarea că „reorganizarea administrativă se face greu, trebuie modificată Constituția”. Altele sunt motivele pentru care reorganizarea administrativă și descentralizarea nu convin politicienilor – pierderea de voturi, subminarea clanurilor din administrație etc.

Noile județe vor trebui concepute în așa fel încât să respecte nu numai principiul de asigurare a identităților regionale ci și pe cele referitoare la funcționalitatea economică și administrativă. Înainte de a desena hărți care aduc voturi este necesar să fie afirmate și argumentate principii de asigurare a funcționalității multiple a regiunilor de tip NUTS 2 (regiuni de dezvoltare) și NUTS 3 (județe). Noile județe trebuie gândite împreună cu tot sistemul regional care include vechile județe, regiunile de dezvoltare , regiunile istorice și regiuni geografice. Ideea că un singur tip de regionalizare asigură dezvoltarea este o utopie.

Aș da numai cateva exemple care pot ilustra unele dintre ideile anterior menționate. Județul Hunedoara, spre exemplu. În proiectul noilor județe, apare în Transilvania de Sud-Vest, împreună cu Sibiu și Alba. Desigur, Hunedoara este parte din regiunea istorică Transilvania, în sensul restrîns al conceptului. Pe criterii identitare, opțiunea se justifică. Funcțional însă, nu. De decenii, hunedorenii (Figura 1, Sandu 2018) merg să lucreze în Timiș, din Banat, mai mult decît la Sibiu sau în alte județe învecinate. Cum să concepi un nou județ care rupe decisiv rezidența obișnută de locul de muncă? În plus, identitar vorbind, mai este un sens larg al toponimului de Transilvania care include, în afara Transilvaniei Centrale, și Banat, și Crișana-Maramureș. Altfel spus, Hunedoara rămâne în Transilvania ca regiune istorică dacă aceasta este definitî în sens larg, incluzând regiunile de peste munți.

Similar, se poate discuta despre oportuntatea de a segmenta regiunea de dezvoltare Sud-Est între noile județe Dobrogea și Carpații de Curbură. Cultural sunt diferențe, dar… Există o regiune a Gurilor Dunării care era mai bine reprezentată prin regiunea de dezvoltare Sud-Est. Faci un pod peste Dunăre pentru a lega Brăila de Tulcea dar separi cele două județe în noua hartă administrativă. Este clar că multe decizii nu pot fi luate uncriterial. Nu cumva diversitatea culturală specifică acestei regiuni poate aduce avantaje, inclusiv economice?

Alt exemplu care naște întrebări. Și în 2016 (Sandu 2018), și în 2019 (Figura 1), județul Suceava gravita în direcția Iași, prin migrație. Noul județ Bucovina-Moldova de Nord propune o segmentare a Sucevei de Iași. Desigur, pe criteriul identitar poate că decizia ar fi de înțeles. Este, însă, chiar necesar să ignori legăturile de funcționalitate economică?

Și exemple de întrebări similare pot fi date în continuare. Important este ca acestea să fie formulate și discutate pentru a ajunge la cele mai bune configurații regionale.

Deciziile asupra configurațiilor regionale care să opereze și în administrația publică nu pot fi luate decât dacă se au în vedere toate nivelurile relevante, local, județean, de regiune de dezvoltare și național. Ideea de a reduce defragmentarea teritorială și prin unificarea voluntară, stimulată administrativ, a comunelor mici, nefuncționale, merită să fie susținută. Propunerile specialiștilor de a lua în considerație criterii și stimulente de unificare sunt de discutat și de luat în considerație. Decalajele mari de condiții de viață între sat-oraș, sate centru de comună-sate periferice, comune apropiate-comune depărtate de orașele mari etc., trebuie recunoscute rapid ca obiective de politici teritoriale. Nu este nevoie să așteptăm până după alegerile politice de anul viitor pentru a lua decizii în acest sens. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro