Analiză a sociologului Dumitru Sandu: Noile județe ca subregiuni funcționale

Dezbaterea fundamentată asupra reorganizării administrative este bine-venită în spațiul public. Ideea că mai amânăm până după alegerile din 2024 este o formă de politicianism. De ce nu am testa calitatea partidelor și a politicienilor în funcție și de modul în care se raportează la probleme majore ale țării? Crizele cumulate, în care se află România, au, parte din rezolvare, și în discutarea și soluționarea adecvată a problemelor legate de superfragmentarea administrativă, decalajele mari de nivel de viață între diferite categorii de localități sau regiuni.

Fără a intra aici în detalii de argumentare este suficient să menționăm că în România se trăiește cu atât mai prost cu cât localitatea de rezidență este mai mică. Mortalitatea infantilă, spre exemplu, în comunele de sub 2000 de locuitori, era în perioada 2016-2018 de aproximativ 10,2‰ comparativ cu 7,3‰ în comunele de peste șase mii de locuitori, sau de 4,4‰ în orașele mari de peste 200 mii de locuitori. Și exemplele pot continua, pe aspecte diferite și pe categorii de unități teritoriale diferite.

Câteva dintre ideile recent formulate de deputatul independent Tudor Benga, referitoare la reorganizarea administrativă în România, merită toată atenția. Pornind de aici se poate proceda spre depășirea unora dintre obstacolele marelui eșec în adoptarea proiectului de descentralizare din 2013. Noile județe propuse către domnia sa sunt, majoritar, subdivizări ale regiunilor de dezvoltare propuse de către CONREG (Consiliul Național pentru Regionalizare) în 2013. Noile județe Moldova de Nord și Moldova Centru sunt, în fapt, o segmentare a regiunii de dezvoltare Nord-Est, în varianta propusă în 1997 prin „Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România” (Hansen et al. 1997). La fel, diferențierea între regiunea Carpaților de Curbură și Dobrogea reprezintă o segmentare a regiunii de dezvoltare Sud-Est. Nu reiau aici harțile și detaliile (Sandu 2013). În primă fază cred că trebuie atent discutate principiile de structurare a mult-amânatei reorganizări.

Înlocuirea vechilor județe (NUTS 3, în terminologie a Uniunii Europene) cu regrupări de județe rezolvă multe dintre problemele care au dus la eșecul, menționat din 2013. Ar fi evitată, în acest fel, revederea Constituției care prevede, la articolul 3, că România este organizată administrativ pe comune, orașe și județe. În felul acesta, partidele politice și Parlamentul ar pierde justificarea că „reorganizarea administrativă se face greu, trebuie modificată Constituția”. Altele sunt motivele pentru care reorganizarea administrativă și descentralizarea nu convin politicienilor – pierderea de voturi, subminarea clanurilor din administrație etc.

Noile județe vor trebui concepute în așa fel încât să respecte nu numai principiul de asigurare a identităților regionale ci și pe cele referitoare la funcționalitatea economică și administrativă. Înainte de a desena hărți care aduc voturi este necesar să fie afirmate și argumentate principii de asigurare a funcționalității multiple a regiunilor de tip NUTS 2 (regiuni de dezvoltare) și NUTS 3 (județe). Noile județe trebuie gândite împreună cu tot sistemul regional care include vechile județe, regiunile de dezvoltare , regiunile istorice și regiuni geografice. Ideea că un singur tip de regionalizare asigură dezvoltarea este o utopie.

Aș da numai cateva exemple care pot ilustra unele dintre ideile anterior menționate. Județul Hunedoara, spre exemplu. În proiectul noilor județe, apare în Transilvania de Sud-Vest, împreună cu Sibiu și Alba. Desigur, Hunedoara este parte din regiunea istorică Transilvania, în sensul restrîns al conceptului. Pe criterii identitare, opțiunea se justifică. Funcțional însă, nu. De decenii, hunedorenii (Figura 1, Sandu 2018) merg să lucreze în Timiș, din Banat, mai mult decît la Sibiu sau în alte județe învecinate. Cum să concepi un nou județ care rupe decisiv rezidența obișnută de locul de muncă? În plus, identitar vorbind, mai este un sens larg al toponimului de Transilvania care include, în afara Transilvaniei Centrale, și Banat, și Crișana-Maramureș. Altfel spus, Hunedoara rămâne în Transilvania ca regiune istorică dacă aceasta este definitî în sens larg, incluzând regiunile de peste munți.

Similar, se poate discuta despre oportuntatea de a segmenta regiunea de dezvoltare Sud-Est între noile județe Dobrogea și Carpații de Curbură. Cultural sunt diferențe, dar… Există o regiune a Gurilor Dunării care era mai bine reprezentată prin regiunea de dezvoltare Sud-Est. Faci un pod peste Dunăre pentru a lega Brăila de Tulcea dar separi cele două județe în noua hartă administrativă. Este clar că multe decizii nu pot fi luate uncriterial. Nu cumva diversitatea culturală specifică acestei regiuni poate aduce avantaje, inclusiv economice?

Alt exemplu care naște întrebări. Și în 2016 (Sandu 2018), și în 2019 (Figura 1), județul Suceava gravita în direcția Iași, prin migrație. Noul județ Bucovina-Moldova de Nord propune o segmentare a Sucevei de Iași. Desigur, pe criteriul identitar poate că decizia ar fi de înțeles. Este, însă, chiar necesar să ignori legăturile de funcționalitate economică?

Și exemple de întrebări similare pot fi date în continuare. Important este ca acestea să fie formulate și discutate pentru a ajunge la cele mai bune configurații regionale.

Deciziile asupra configurațiilor regionale care să opereze și în administrația publică nu pot fi luate decât dacă se au în vedere toate nivelurile relevante, local, județean, de regiune de dezvoltare și național. Ideea de a reduce defragmentarea teritorială și prin unificarea voluntară, stimulată administrativ, a comunelor mici, nefuncționale, merită să fie susținută. Propunerile specialiștilor de a lua în considerație criterii și stimulente de unificare sunt de discutat și de luat în considerație. Decalajele mari de condiții de viață între sat-oraș, sate centru de comună-sate periferice, comune apropiate-comune depărtate de orașele mari etc., trebuie recunoscute rapid ca obiective de politici teritoriale. Nu este nevoie să așteptăm până după alegerile politice de anul viitor pentru a lua decizii în acest sens. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Analiză a sociologului Dumitru Sandu: Noile județe ca subregiuni funcționale

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”