Analiză AFP: Economia Italiei este în picaj: PIB și investiții în scădere și taxe bancare

O scădere mai mare decât se aștepta a PIB-ului, un moral în scădere în rândul oamenilor de afaceri și neîncrederea investitorilor în măsurile considerate populiste: la zece luni de la preluarea mandatului, guvernul italian condus de Giorgia Meloni își vede orizontul economic întunecat, scrie AFP.

La scurt timp după ce a pus pe jar lumea afacerilor cu o taxă pe ”profiturile excedentare” ale băncilor, anunțată într-o mare confuzie și modificată de două ori în 24 de ore, șefa guvernului a decis să evite mini-Davos-ul organizat săptămâna aceasta de The European House – Ambrosetti la Cernobbio, în nordul țării.

Acest prestigios think-tank, care invită în fiecare an la malul lacului Como crema industriei italiene și pe investitorii internaționali, nu a pregetat să critice o măsură care a făcut ca băncile să se prăbușească pe bursa din Milano.

„Dezastrul” creat de taxa bancară a avut „un impact negativ asupra imaginii și reputației internaționale a Italiei”, au declarat organizatorii forumului economic, care se desfășoară de vineri până duminică la Cernobbio.

Indicele care măsoară încrederea liderilor de afaceri s-a situat la 29 în al treilea trimestru, în scădere cu 12,5 puncte pe un an, potrivit barometrului trimestrial al forumului. Acest indice ajunsese la 70,6 în septembrie 2021, în timpul guvernului lui Mario Draghi, un maxim istoric.

Dar Giorgia Meloni persistă: intervievată miercuri de cotidianul economic Il Sole 24 Ore, ea a apărat taxa pe bănci: „Nu voi impozita niciodată profiturile legitime ale companiilor”, dar „nu voi apăra căutarea de rente”.

Un șir de vești proaste: Scăderea PIB și investiții în cădere

Ca să înrăutățească situația, Institutul Național de Statistică (Istat) a anunțat vineri că scăderea produsului intern brut (PIB) în al doilea trimestru a ajuns în cele din urmă la 0,4% în loc de 0,3%, cât era prevăzut inițial.

Performanța economiei italiene a fost astfel cu mult sub creșterea de 0,3% înregistrată în medie de zona euro între aprilie și iunie.

„Scăderea PIB-ului se datorează în principal cererii interne”, care scade pe fondul unei inflații ridicate și al creșterii ratelor dobânzilor, subliniază institutul.

Investițiile au scăzut cu 1,8% față de primul trimestru. Consumul gospodăriilor a stagnat, în timp ce cheltuielile administrației publice au scăzut cu 1,6%. Comerțul exterior a dat, de asemenea, semne de slăbiciune.

Italia suferă de pe urma efectelor Germaniei, principalul său partener comercial, care abia a reușit să iasă din recesiunea din iarnă în trimestrul al doilea, cu o stagnare a PIB-ului său.

Scăderea PIB-ului Italiei 1este în mod clar îngrijorătoare, reflectând o lipsă persistentă de productivitate, în condițiile în care datoria publică este gigantică”, a declarat pentru AFP Francesco Galietti, fondatorul firmei de consultanță Policy Sonar.

Guvernul naționalist „recurge uneori la mici măsuri, dar nu are o viziune strategică pentru a stimula creșterea țării pe termen lung”, a deplâns el.

Amenințare de recesiune? Rata șomajului în creștere

Vin însă și alte vești proaste pentru Italia, rata șomajului a crescut la 7,6% în iulie, cu 0,2 puncte procentuale față de luna precedentă.

În perioada aprilie-iunie, producția industrială a scăzut în medie cu 1,2% față de trimestrul precedent.

Reflectând la această deteriorare a climatului economic, indicele de încredere a mediului de afaceri din Italia a atins în august cel mai scăzut nivel din noiembrie 2022, potrivit Istat.

Potrivit analiștilor de la Pantheon Macroeconomics, acest lucru a ridicat temerile privind o recesiune în Italia în acest an, chiar dacă guvernul Meloni prevede în continuare o creștere de 1%.

Singura rază de speranță este că inflația prețurilor de consum a încetinit din nou în august, la 5,5% în ritm anual, față de 5,9% în iulie.