ANALIZĂ Gaura neagră de la STB, hemoragia din bani publici și greva sindicaliștilor

Greva generală de la STB, care paralizează de trei zile orașul, a venit în contextul în care compania se pregătește pentru prima dată după mulți ani să înceapă reformele de eficientizare economică. Ca să înțelegeți, STB este o gaură neagră pentru bugetul Primăriei Capitalei, compania trăind aproape integral din subvenția de la municipalitate, iar banii sunt cheltuiți în proporție de 75- 80% pe salariile celor circa 11.000 de angajați. Noua conducere a Primăriei Capitalei și a STB au adus în discuție în ultimele luni externalizarea anumitor servicii, care se făceau prost, dar pe bani mulți, reducerea treptată a personalului cu până la 10%, ceea ce a speriat fiindcă în multe cazuri toată familia este angajată la STB, dar și verificarea modului în care se cheltuiesc banii publici.

Astfel, dincolo de politizarea demersului, de faptul că liderul sindical este consilier general PSD, dincolo de nemulțumirile strigate de sindicaliști privind salariile și conducerea, se vede de fapt rezistența sistemului la schimbare și bătaia pe resurse, STB fiind o vacă de muls pentru extrem de mulți oameni. Totul, în defavoarea bucureștenilor care au un transport public mizer, deși se plătesc o mulțime de bani.

Politica și STB

În prezent, compania este condusă de un consiliu de administrație (CA) numit majoritar de PNL. Liderul sindicatului, acuzat că a organizat și provocat greva, Vasile Petrariu, este consilier general PSD. Până în martie 2021, STB a fost controlată de PSD, atunci fiind numit un nou CA.

Să ne uităm pe cifre

În 2021, societatea de transport public din București (STB) a avut un buget rectificat de 1,2 miliarde de lei. La capitolul venituri, subvenția primită de la Primăria Capitalei a fost de aproape 900 de milioane de lei, iar gratuitățile încă 117 milioane de lei. Din vânzarea de bilete, societatea a încasat circa 150 de milioane de lei.

La cheltuieli, grosul banilor – aproximativ 928 de milioane de lei – s-a dus pe cheltuieli de personal, adică pe salariile celor circa 11.200 de angajați. 264 de milioane de lei au fost cheltuieli cu bunuri și servicii, respectiv motorină, curent, piese șamd.

În baza contractului de delegare de gestiune cu STB, STB, dar și alți operatori, de exemplu firma de transport a orașului Voluntari, prestează serviciul de transport public, iar Primăria Capitalei plătește.

Contactat de HotNews.ro, directorul general al STB, Adrian Criț, a spus că societatea are datorii de aproximativ 900 de milioane de lei doar către ANAF.

• ”Am primit societatea cu o datorie la ANAF de circa 1,3 miliarde de lei. Acum, mai avem circa 900 de milioane de lei, sumă eșalonată în urmă cu două luni pe o perioadă de 5 ani. Avem o rată de eșalonare de circa 16 milioane lei.
• S-a aplicat un mecanism guvernamental prin care s-a șters o datorie de 411 milioane de lei către ANAF, anul trecut.
• Pe de altă parte, erau datorii la furnizori, când am venit, de circa 50 de milioane de lei, datorii către cei care au efectuat investiții, circa 40 milioane. S-au redus și acestea. Primăria Capitalei are o datorie de 765 milioane lei, recunoscută printr-o hotărâre a Consiliului General”, a declarat Criț.

Potrivit datelor obținute de HotNews.ro, în luna decembrie 2021 salariile plătite de STB șoferilor de autobuz și troleibuz și vatmanilor nu au fost deloc unele mici, așa cum a reclamat sindicatul:

• Un șofer de autobuz a câștigat între 2.694 lei și 7.801 lei net, în funcție de câte ore a lucrat, de sporuri de noapte, de ore suplimentare. Majoritatea au încasat însă între 4.500 și 5.500 de lei. La salariul net s-au adăugat prime și/sau sporuri.
• Un șofer de troleibuz – între 3.152 lei și 8.065 de lei. Media este de 5.570 lei net, iar majoritatea salariilor sunt între 5.000 și 6.000 lei. STB are peste 470 de șoferi de troleibuz.
• Un vatman câștigă între 2650 și 7.767 lei. Media este 5.300 de lei, iar majoritatea salariilor sunt între 5.000 și 6.000 lei. STB are angajați peste 850 de vatmani.

Se adaugă și tichete de masă, care pot ajunge până la 500 de lei pe lună. Aceste date nu includ primele.

Alte salarii:

• director general – 17.334 lei
• sef de serviciu până la – 11. 000
• inginer șef – până la 11.000 lei
• casier centru reîncărcare carduri – până la 4.816 lei
• mecanic auto – până la 4.958 lei
• lăcătuș – până la 4.889 lei
• sudor – până la 4.396 lei
• strungar – până la 4.534 lei
• agent de securitate – până la 3.409 lei.

În perioada 2020, când conducerea STB era numită de PSD, angajații au primit o creștere de salariu de 10%, negociată de sindicatul condus de Petrariu. În caz de concediere, prin contractul colectiv de muncă sunt prevăzute 14 salarii compensatorii.

Revendicările sindicaliștilor

Principalele revendicări ale sindicatului reprezentativ din STB au fost:

• demiterea sau demisia lui Adrian Criț, directorul general al STB
• o creștere salarială de 10%
• negocierea contractului colectiv de muncă, care a expirat la finalul anului, dar se prelungește automat pe perioada stării de alertă în România.

HotNews.ro a discutat cu un șofer STB sub protecția anonimatului, iar acesta spune că în mod clar fiecare și-ar dori să primească mai mulți bani, dar principalala problemă a angajaților este legată de mijloacele de transport în comun vechi, care au des probleme tehnice, lentoarea cu care se înlocuiesc piesele defecte și condițiile proaste de muncă.

Reformele care supără

Noua conducere a Primăriei Capitalei, cu Nicușor Dan și majoritatea PNL-USR din Consiliul General, a început timid reformele care să mai oprească din hemoragia banului public. Până acum nu sunt rezultate spectaculoase, dar măcar se discută despre probleme și nu mai este un acord tacit.

Potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro, în acest moment se dorește externalizarea anumitor servicii – pază și curățenie – reducerea personalului cu până la 10%, în principal a personalului auxiliar, pentru că de șoferi este nevoie, dar și verificarea achizițiilor publice. O noutate mai este că, deoarece serviciul este prestat de STB în baza unui contract de delegare de gestiune, există indicatori de performanță, astfel că Primăria Capitalei nu mai plătește cât cere STB, ci și în funcție de calitatea serviciului. Astfel, sunt verificate respectarea orarului, este un consum mediu de motorină, timpii de așteptare în stație șamd. Aceste lucruri au supărat mult, iar greva și discuțiile despre implementarea acestor măsuri se petrec în același timp.

L-am întrebat pe Stelian Bujduiveanu, viceprimarul PNL responsabil de transportul public, cum vede lucrurile și ce se face pentru reformarea societății.

• ”Primele măsuri pentru scăderea presiunii financiare pe STB s-au luat anul trecut prin eliminarea TVA-ului pentru subvenție (care a generat 411 milioane de lei).
• Reforma STB are două direcții. Prima este modernizarea flotei – se cumpără tramvaie noi, se repară calea de rulare a tramvaielor (proiecte de modernizare/reabilitare a peste 50 de km cale de rulare, aflate în diverse stadii), se achiziționează autobuze electrice și se modernizează URAC, se vor face benzi unice. Flota nouă și modernizarea infrastructurii înseamnă consum redus de combustibil convențional (cu efecte pozitive pentru mediu), o capacitate mărită de transport în condiții moderne.
• Asta înseamnă venituri în plus din vânzarea de bilete, plus reducerea costurilor de operare.
• Dar flota nouă și infrastructura modernă sunt doar o parte din soluție”, spune Bujduveanu.

A doua parte este reforma internă a STB, societatea având foarte mult personal auxiliar, mai mulți decât șoferii.

• ”Intern, STB trebuie să devină eficient din punct de vedere economic. Norma europeană privind transportul public reglementează clar numărul de angajați, raportat la flota pe care o ai la dispoziție. Norma europeană spune clar că numărul angajaților din personalul ne-navigant poate reprezenta cel mult 60% din numărul angajaților personalului navigant (șofer, vatman) sau poate fi cel mult egal.
• Pe scurt, numărul șoferilor trebuie să fie mai mare decât cel al personalului care nu iese în traseu. La STB e invers – 4.700 personal navigant: 3300 șoferi autobuz, 900 vatmani, 500 șoferi troleibuz, iar personalul care întreține flota: maiștri – 160 și – 1300 mecanici autobaze, depouri și URAC.
• STB are circa 10.700 de angajați, din care personal TESA circa 1.250, iar restul de personal – 3400 sunt casieri, controlori, agenți securitate, personal muncitor”, a explicat viceprimarul.

Directorul STB, Adrian Criț, spune că reorganizarea STB a început anul trecut.

• ”Noi am făcut o reorganizare în luna aprilie a anului trecut. Urmare a acelei reorganizări, costurile cu salariile au scăzut cu circa 3,6 milioane lei.
• Mai mult, am luat o decizie managerială prin care, ca urmare a pensionării sau plecării prin demisie a angajaților, numărul de angajați să fie o pătrime din ceea ce pleacă. Această decizie a fost respectată. Dacă ne dorim să eficientizăm, trebuie să luăm niște măsuri. Probabil că sunt supărați, dar la un moment dat trebuie să luăm decizii. Acum e momentul.
• Din trecut trebuia să înceapă să se facă ceva în această societate. 74% din bugetul pe anul trecut s-a dus pentru salarii. Societatea, după plata salariilor, nu își permite să facă un transport de calitate”, a explicat Adrian Criț.

În ceea ce privește reducerea personalului, directorul general spune că nu s-a pus problema concedierii angajaților în mod abrupt, iar cine dorește să rămână se poate recalifica.

• ”Întâi urmează să facem o anliză. Pe de altă parte, e adevărat că trebuie să ne digitalizăm. Noi nu putem funcționa ca în urmă cu 30 de ani.
• Pe de o parte vrem condiții de muncă, pe de altă parte ne desfășurăm activitatea pe zona de centre de vânzare în niște chioșcuri insalubre, fără toaletă, fără apă, fără condiții minimale. Iarna e rece, vara te bate soarele.
• Iar personalul respectiv poate fi utilizat în altă parte, poate fi recalificat pentru că avem nevoie de personal navigant, de personal în zona de control. Sunt niște aspecte care trebuie înțelese.
• Dacă este să facem o comparație între numărul actual de angajați, este vorba de 10.700 de angajați, față de personalul navigant care este de 4.700 de angajați, e prea mult totuși. S-au deschis ofertele de la validatoarele duale pentru autobuze/troleibuze/tramvaie pentru plata cu cardul a biletelor. Poate că e dureros, dar trebuie să ajugem și în zona asta. Noi nu avem centre de vânzare non-stop, trebuie să vindem și prin alți operatori, avem decizii ale Consiliului de Administrație.
• În ultimele 3 luni au fost scoase din exploatare circa 27 de centre de vânzare, adică circa 11% din total. Nu am zis că dispar toate, avem nevoie și de centre de vânzare, dar unele moderne, în care să și relaționăm cu cetățeanul”, a mai explicat directorul STB.

În ceea ce privește externalizarea anumitor servicii, sunt avute în vedere cele ineficiente.

Legat de furtul de benzină și de piese, adus des în discuție de conducerea STB în ultimele zile, Criț spune că au început să se facă controale în mod repetat, iar la una dintre verificări s-a descoperit o depășire enormă de combustibil, iar la alte controale au fost descoperite probleme legate de piese, achiziții de piese care erau pe stoc deja.

Criț spunea în urmă cu câteva zile pentru HotNews.ro că în urma unui control a fost descoperit un supraconsum de 220.000 de litri de motorină, în 2021. Un audit publicat de Buletin de București, făcut de STB, a scos la iveală: achiziții de piese pentru care există stoc mai mare decât necesarul maxim, furnizori care facturează în plus fata de cele livrate, contracte de furnizare piese valabile o zi în afara contractelor-cadru, firme neagreate de Direcția de Achiziții care furnizează piese. În total, auditorii au descoperit la contractele verificate “achiziționarea de repere în plus față de necesarul real” în valoare totală de 5.413.246 lei, adică peste un milion de euro. Citește aici mai mult.

Și Nicorel Nicorescu, șeful comisiei de utilități publice a Consiliului General, este de părere că în spatele grevei se află reformele care deranjează.

• ”Greva are ca scop oprirea sau încetinirea reformelor care au început să fie puse în aplicare în companie. Am vorbit cu colegii mei din AGA și sunt mai multe operațiuni pentru eficientizarea companiei și știu că sunt unele dintre măsuri nedorite de oamenii care sunt politic de câteva decenii prin această companie”, a declarat Nicorel Nicorescu pentru HotNews.ro.

Flota STB

Cu excepția celor 400 de autobuze Otokar și a celor 130 autobuze hibrid Mercedes, aproape tot parcul este vechi și depășit, iar de multe ori se strică în mijlocul străzii.

Dacă la autobuze situația s-a îmbunătățit prin achiziția făcută în 2018-2019, la tramvaie și troleibuze lucrurile sunt tragice, durata de funcționare a acestora fiind cu mult depășită.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 2139/2004, durata normală de funcționare la tramvaie este de 14 ani, iar la troleibuze și autobuze de 8 ani. La data de 31.12.2020 parcul de vehicule utilizat de STB S.A. avea o vechime medie, după cum urmează: 20 ani și 4 luni – la tramvaie, 17 ani și 6 luni – la troleibuze și 9 ani și 4 luni – la autobuze.

Greva de la Societatea de Transport București continuă sâmbătă, pentru a treia zi consecutiv, în pofida deciziei judecătorești și după ce discuțiile dintre sindicaliști și primarul general au eșuat. 18 autobuze și tramvaie au ieșit pe traseu, însă unii șoferi care vor să reia lucrul ar fi fost agresați și amenințați de către colegi.

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat sâmbătă după-amiază, la finalul unei ședințe cu conducerea STB, înființarea unei linii telefonice pentru șoferii care vor să iasă pe traseu, dar sunt amenințați, precizând că a fost sesizată Poliția: „Vremea sindicalismului de tip mafiot a apus, iar ceea ce se întâmplă în aceste zile este ultima acţiune a acestui tip de sindicalism mafioto-politic”.

• Urmărește livetext pe Hotnews.ro cele mai importante evenimente din cea de a treia zi a grevei STB