Analiza HotNews.ro De ce Oprescu si consilierii generali nu pot mentine pretul actual la gigacalorie si de ce bucurestenii vor fi nevoiti sa plateasca mai mult pentru caldura, indiferent de promisiunile electorale

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anuntat marti seara ca retrage din dezbatere publica proiectul de hotarare de Consiliu General prin care RADET cerea majorarea pretului de transport al gigacaloriei cu circa 10,7% pentru consumatorii casnici si 21,41% pentru consumatorii non-casnici. Si consilierii generali, cei care urmau sa decida daca aproba sau nu scumpirea, au declarat ca nu sunt de acord cu aceasta majorare, ba mai mult, ca doresc scaderea pretului la populatie. Declaratiile sunt facute cu doua luni inainte de alegeri, insa situatia economica a RADET si ELCEN, investitiile necesare la cele doua companii si costurile tot mai mari pentru subventionarea a aproape jumatate din tariful gigacaloriei la populatie arata ca este practic imposibila pastrarea actualelor preturi pentru populatie.

Din ce se compune pretul gigacaloriei si cat platim acum

Pretul gigacaloriei platit de populatie si agentii economici este compus din costul de productie al energiei termice (stabilit de ELECEN cu aprobarea ANRE) si pretul de transport al energiei termice (stabilit de RADET cu aprobarea Consiliului General si ANRE). Iarna trecuta, bucurestenii au platit pentru gigacalorie 320 lei (TVA inclus), dintre care costul de productie era de circa 151 lei (fara TVA), iar pretul de distributie 106 lei (fara TVA). Din acest pret, municipalitatea subventioneaza aproape jumatate, astfel incat bucurestenii platesc doar 170 lei pe gigacalorie. In 2014, pentru subventionarea gigacaloriei, Primaria Capitalei plateste 550 milioane lei din bugetul total de 3,7 miliarde lei, iar in 2013 a platit 600 milioane lei.

La sfarsitul anului 2013, ANRE a aprobat cresterea pretului gigacaloriei produsa de ELCEN de la 151,42 lei Gcal la 168,81 lei/gcal fara TVA pentru consumatorii casnici, per total gigacaloria ajunfgand la circa 340 lei. Cu toate acestea, municipalitatea nu a crescut pretul la populatie, subventionand in mod tacit si aceasta crestere.

In prezent, RADET cere si ea majorarea tarifului de transport cu circa 10,7% pentru consumatorii casnici si 21,41% pentru consumatorii non-casnici, invocand ca motiv cresterea facuta de ELCEN la sfarsitul anului 2013. Interesant este ca proiectul de hotarare privind majorarea tarifului, aflat in dezbatere publica pe site-ul municipalitatii, a fost semnat si de primarul general, iar dupa scandalul aparut in presa, acesta l-a retras.

Daca si aceasta crestere ar fi fost aprobata, per total, pretul gigacaloriei ar fi crescut la populatie cu 30 de lei, circa 10%.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a luat deocamdata decizia de a nu discuta majorarea tarifului de distributie pe motiv ca asteapta pana la unificarea RADET cu ELCEN, insa o decizie in acest sens trebuieluata in cel mai scurt timp. Daca Primaria Capitalei ar fi decis sa subventioneze cresterea tarifului de transport, pe langa cele 550 milioane lei, s-ar mai fi platit in plus in 50 milioane lei, la care se adauga subventionarea cresterii de la sfarsitul anului 2013 a pretului de producere a gigacaloriei, inca alte zeci de milioane de euro.

De ce Primaria Capitalei nu poate suporta subventia si va creste pretul platit de populatiei la gigacalorie

In 2014, subventia la caldura plus subventia pentru transportul public reprezinta 1,1 miliarde lei din bugetul Primariei Capitalei estimat la 3,7 miliarde lei. In conditiile in care se subventioneaza si cele doua cresteri pentru producerea si transportul gigacaloriei, asta inseamna aproape 100 milioane lei in plus. Subventia se da tuturor bucurestenilor, indiferent de venitul pe care il au. Mai exact primesc acesti bani si pensionarii care au 300 lei pensie si cei care castiga cateva mii de euro pe luna. In comparatie, bugetul alocat in 2014 pentru marile proiecte de infrastructura (pasaje, modernizari drumuri) este de circa 550 milioane lei. Iar practica din ultimii ani a aratat ca atunci cand creste subventia se iau bani de la investitii, iar bugetul alocat pentru dezvoltare este de la an la an mai mic.

Primaria Capitalei nu isi poate permite in acest moment sa mai ia bani de la investitii fiindca are cateva mari proiecte de infrastructura in lucru (Pasaj Mihai Bravu, Pasaj Piata Sudului, Pasaj Piata Presei, reabilitare Sos. Pantelimon – Iancului), datorii pentru proiectele deja finalizate (Pasajul basarab, Arena Nationala) si trebuie sa inceapa proiecte noi pentru a nu se bloca orasul (largirea strazii Fabrica de Glucoza, largire Prelungirea Ghencea, o alternativa la bd. Iuliu Maniu pentru accesul spre A1, parcari publice). Scoaterea de bani de la investitii ar insemna fie oprirea unor investitii, fie acumularea de arierate.

Chiar daca primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat in mai multe randuri ca dupa contopirea RADET cu ELCEN pretul la gigacalorie va scadea sau chiar ca bucurestenii nu vor mai plati nimic pentru caldura, situatia celor doua entitati este jalnica, fiind nevoie de investitii de cateva miliarde de euro, bani care trebuie luati si ei de undeva.

Potrivit unor documente facute publice de municipalitate luna trecuta, RADET are datorii de circa 3,5 miliarde de lei, circa 85% din reteaua de distributie si transport nu este modernizata, iar anul trecut s-au produs peste 4.000 de avarii. In sistemul de transport si distributie pierderile se situeaza intre 22-23%.

Astfel, atat reteaua de distributie termica, cat si CET-urile trebuie modernizate. Sorin Oprescu declara in martie 2013 ca, potrivit estimarilor specialistilor, modernizarea CET-urilor costa 1,8 miliarde de euro. Potrivit unui studiu privind eficientizarea RADET, facut public de Primaria Capitalei in 2011, municipalitatea trebuie sa faca investitii de peste 2 miliarde de euro in urmatorii ani in reteaua de distributie a energiei termice. „Reteaua functionează din 1966, fiind gândită pentru a furniza energie marilor industrii care mărgineau orasul. Apa caldă de la CET-uri ocolea la Sud, apoi mergea la Nord si apoi în restul zonelor, în formă de ploaie, pentru a încălzi blocurile din cartierele dormitor. De aceea se înregistrează pierderi foarte mari. CET-urile au îmbătrânit, ele raportează un randament de 42%, dar randamentul real este sub 40%”, a declarat Oprescu.

Astfel, pentru viabilizarea celor doua entitati este nevoie de investitii de circa 4 miliarde de euro. Daca se va lua decizia ca entitatea nou creata sa ramana sub umbrela municipalitatii, atunci investitiile trebuie facute de la bugetul local. Legile economice arata ca municipalitatea nu va putea sustine si investitiile si subventia, iar solutia reala este cresterea pretului gigacaloriei.

Un alt scenariu ar fi concesionarea serviciului, insa compania care il va prelua nu va avea cum sa faca investitiile necesare la pretul actual al gigacaloriei, plus ca trebuie sa inregistreze si profit. Avem ca exemplu Apa Nova, societatea care gestioneaza reteaua de apa si canal din Bucuresti. In 13 ani, de cand serviciul de apa si canal din Bucuresti a fost concesionat de Primaria Bucuresti firmei Apa Nova, tariful la apa a crescut de aproape 17 ori. Doar in ultimii 3 ani pretul la aceste servicii aproape s-a dublat. Apa Nova are profit de circa 100 milioane lei/an.

Analiza HotNews.ro De ce Oprescu si consilierii generali nu pot mentine pretul actual la gigacalorie si de ce bucurestenii vor fi nevoiti sa plateasca mai mult pentru caldura, indiferent de promisiunile electorale

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”