​ANALIZA Mutarea luptei politice interne in Parlamentul European: Care e miza si ce poate face Opozitia?

PSD a anuntat o dezbatere in Parlamentul European, in 31 ianuarie. Sa se inteleaga clar, nu este o dezbatere in plen, nu are cum sa fie. Iar pana la o rezolutie privind situatia din Romania, ar mai fi multi pasi si multe obstacole procedurale. Haideti sa dam la o parte perdeaua de fum si sa vedem ce si cum se poate face in Parlamentul European, in contextul mutarii in legislativul european a disputei politice interne dintre putere si opozitie.

Am vazut peste weekend un duel al declaratiilor intre Putere si Opozitie referitor la aducerea situatiei Romaniei in Parlamentul European. Cat de preocupati sunt unii de incalcarea democratiei in Romania si cat de revoltati sunt ceilalti ca eurodeputati romani cer sanctiuni impotriva propriei tari.

Sa descifram toate aceste declaratii prin prisma activitatii normale din legislativul european, a procedurilor si a ceea ce e posibil si ce nu sa faca eurodeputatii si Parlamentul European.

Initial ignorare, apoi inflamare

Inainte incep prin a spune care era situatia lunea trecuta, in a patra zi de proteste la Bucuresti. Cum erau ele privite in Parlamentul European? Precum protestele unei tari in care populatia a iesit in strada nemultumita din cauza austeritatii si a guvernului care a impus masurile de austeritate. Proteste similare celor din Grecia (mai putin cu violenta extrema de-acolo), Ungaria, Italia, din ultimele luni.

Apoi presedintele socialist Victor Ponta le-a prezentat eurodeputatilor din grupurile socialist si liberal situatia din Romania si au inceput sa apara declaratii ale unor oameni care aveau in acel moment alte preocupari: Martin Schulz devenea presedinte al PE, iar Hannes Swoboda al grupului socialistilor. Din solidaritate cu partidul din familia sa politica, ambii au avut declaratii: primul recomanda guvernului sa ia protestatarii in serios, cel de-al doilea ii recomanda presedintelui Basescu sa dialogheze cu protestatarii.

Apoi a existat si replica familiei politice a PDL, prin secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz, care a spus ca incercarile unor grupuri politice de la Bucuresti si Bruxelles de a politiza un protest civic indreptat impotriva intregii clase politice nu va avea sorti de izbanda in Parlamentul European, „nimeni nu va lua in serios afirmatii politicianiste de genul «in Romania este dictatura»”.

Deja situatia politica din Romania este dusa in dezbatere in Parlamentul European. E firesc ca fiecare parte politica sa ceara sprijinul familiei politice europene, am putea spune. Si totusi, vorbind la Bruxelles mi s-a zis, intr-un climat politic normal in tara, rufele murdare s-ar fi spalat in familie. E discutabil, si situatia din Italia, si cea din Ungaria au ajuns sa fie dezbatute in legislativul european. Acum ramane de vazut ce comparatii se pot face: unii vor zice ca ce a facut Orban in Ungaria nu se poate compara cu ce face Basescu in Romania. Altii, dimpotriva, sustin contrariul.

Fiecare parte insa vrea sa dea senzatia ca ni se da mai multa importanta decat, de fapt, ni se acorda in realitate. Dar sa descifram declaratiile despre planurile PSD, prezentate sambata de Rovana Plumb:

• Impreuna cu presedintele Victor Ponta, in urmatoarea saptamana si impreuna cu liderul PNL Crin Antonescu vom continua sa prezentam in cadrul PE prin organizarea unei dezbateri publice, asemanarea dintre profilul Traian Basescu si profilul Viktor Orban din Ungaria.

• In cadrul PE urmeaza sa avem o dezbatere, finalizata cu o rezolutie in ceea ce priveste situatia din Romania.

• Daca derapajele democratice vor continua, este clar ca in cadrul PE se poate invoca art. 7 din tratat, care inseamna sanctiuni institutionalizate impotriva Romaniei.

Traducerea este simpla, materializarea intentiilor este mai complicata si ma refer aici doar la obstacole procedurale si de calendar.

• In 31 ianuarie se va organiza o dezbatere publica in Parlamentul European. A nu se intelege ca va fi o dezbatere in plen, este o conferinta organizata de socialistii si liberalii romani. „Vor fi invitati reprezentanti ai societatii civile, ai mass media, liderii grupurilor politice din PE si eurodeputati din toate grupurile, care sunt interesati de situatie”, mi-a declarat liderul delegatiei social-democrate din PE, Catalin Ivan.

Dezbaterea din 31 ianuarie nu se poate compara cu cea privind situatia din Ungaria, care a avut loc saptamana trecuta. Nu are aceeasi greutate, nu este o dezbatere in plen.

Pentru o dezbatere in plen este nevoie de un temei juridic, explica Renate Weber, eurodeputat liberal, iar acest temei juridic este o intrebare orala adresata Comisiei Europene. Abia apoi are loc dezbaterea, care presupune raspunsul Comisiei in plenul PE si dezbaterea propriu-zisa. Ea poate fi urmata sau nu de o rezolutie.

• Dar pentru a introduce o rezolutie, ea trebuie sa aiba sprijin politic, care se negociaza, si se discuta in Conferinta Presedintilor (organul politic al PE, responsabil cu stabilirea din timp a calendarului sesiunilor si a prioritatilor legislative).

Potrivit unor surse HotNews.ro, exista intentia – a social-democratilor din PE in special – ca intr-o rezolutie privind situatia din Ungaria – rezolutie care inca nu este sigura si care inca se negociaza – sa fie introduse si referiri la situatia din Romania, pe baza unor similitudini dintre regimurile celor doua tari. „Stiu ca se discuta o rezolutie asupra situatiei din Ungaria pentru sesiunea de la Strasbourg (n.r. 13-16 februarie) si ca se doreste sa se faca trimitere la situatia din Romania”, a confirmat Renate Weber. Liderul delegatiei PSD din legislativul european, Catalin Ivan, insa nu a recunoscut asta, spunand ca dupa conferinta din 31 ianuarie se vor stabili urmatorii pasi, dar ca exista multe similitudini intre regimul lui Orban din Ungaria si cel al lui Basescu.

Infamul articol 7

Chiar si mentionarea Romaniei in rezolutia privind situatia din Ungaria este greu de obtinut, e nevoie de negocieri si, in acest moment, nu se stie clar daca va fi o rezolutie privind Ungaria sau nu. Lucrurile se vor lamuri miercuri, 25 ianuarie, la pranz. In acest moment, ea nu exista.

Pentru ca inca nu se stie daca se reuseste invocarea unei proceduri pe articolul 7 impotriva Ungariei. ALDE isi doreste declansarea unei proceduri pe articolul 7, dar pe alineatul 1. „Este o mare diferenta intre paragrafe”, explica Renate Weber, cea care coordoneaza aceasta actiune in LIBE (comisia pentru libertati din PE). Alineatul 1 vorbeste despre RECOMANDARI facute in urma constatarii incalcarii unor principii democratice europene. Despre SANCTIUNI, precum si cel referitor la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru, se vorbeste in celelalte paragrafe.

Chiar si in cazul Ungariei pare destul de dificil de pornit o procedura pe articolul 7, crede Renate Weber, e nevoie de un larg consens politic si ea spune ca „asteapta sa vada cum se vor pozitiona socialistii”. Este clar ca popularii – familia politica a lui Orban si a lui Basescu – nu vor accepta o astfel de procedura, dar si la nivelul celorlalte grupuri politice este greu de gasit consensul. Asa ca invocarea articolului 7 pentru Romania nu s-ar bucura, probabil, de o mai mare sustinere.

Iar acest demers este unul care dureaza luni de zile, aceasta procedura ar incepe cu un raport de initiativa al LIBE privind situatia din tara respectiva, discutarea lui si votarea, sau respingerea in comisie, ca apoi, in cazul in care trece de comisie sa fie dezbatut si apoi votat in plen.​

Intoxicarea privind taierea fondurilor europene

Premierul Emil Boc a declarat, sambata, dupa intalnirea cu europarlamentarii PDL, ca cere „imperativ PSD sa inceteze” acuzatiile facute in cadrul Parlamentului European si sa nu ceara blocarea fondurilor europene acordate Romaniei in 2012, in valoare de 6 miliarde de euro, considerand acest demers „batjocoritor la adresa romanilor”.

Cum ar putea Parlamentul European sa decida o taiere de fonduri europene? Fondurile le pierdem in urma auditului sau a altor actiuni, hotarate de Comisia Europeana. Sunt doua institutii diferite.

De altfel, au existat si astazi declaratii in care liderii opozitiei sustin ca nu au cerut asa ceva la Bruxelles, la fel cum nu au cerut o procedura pe articolul 7. Nu sunt doar declaratii goale, e recunoasterea incapacitatii legislativului european de a lua decizii in acest sens.

„Nu vom vorbi despre fonduri”, a spus pentru HotNews.ro Catalin Ivan, referindu-se la temele care vor fi abordate pe 31 ianuarie la conferinta ce are loc in PE. „Ar fi stupid”, recunoaste si el, „e o tema care tine de Comisia Europeana. Noi vom vorbi despre derapajele antidemocratice. Trebuie sa creasca presiunea de la Bruxelles pe Traian Basescu si pe regimul lui”, a conchis eurodeputatul PSD.

De fapt, concluzia e simpla: mizand pe hatisul procedural din institutiile europene, in acest caz din Parlamentul European, si pe ignoranta si/sau dezinteresul multora dintre noi, clasa politica de la Bucuresti incearca sa ne arunce in confuzie si sa isi pigmenteze toate actiunile cu „respectabilitate europeana”.

De ambele parti, Putere si Opozitie, se intoxica si dezinformeaza. Numai ca, la nivel european, exista niste reguli simple si ele se respecta. Atata tot.