Analiza Raportului Final al Forumului Constitutional 2013 (Partea I)

Raportul Final al Forumului Constitutional 2013 merita o citire atenta si o analiza pe masura importantei procesului de reforma constitutionala.

Se cuvine in primul rand discutata natura propunerilor Raportului Final. Autorii acestuia precizeaza ca Raportul este o sinteza a propunerilor primite. Ca sinteza, se pune, in primul rand, problema reprezentativitatii (cum a fost organizat procesul de consultare, cate propuneri au fost primite, cine au fost autorii si care este calitatea acestora etc.). In al doilea rand, se ridica problema de substanta a sintezelor/propunerilor din Raport. Desi propunerile primite au fost contradictorii, propunerile finale ale Raportului au o coerenta evidenta. In comentariul de azi discut carentele majore de reprezentativitate ale procesului de consultare in vederea elaborarii Raportului. In urmatoarele interventii voi discuta propunerile de substanta ale Raportului. Aceste propuneri materiale sunt importante, indiferent cat sunt sau nu sunt de reprezentative.

Trebuie inceput, insa, cu o discutie a reprezentativitatii, tocmai pentru a intelege ca autoritatea Raportului nu se poate baza pe argumentul ca aceste propuneri reprezinta cetatenii romani sau societatea civila.

Este evident ca Forumul nu a reusit sa organizeze un proces de consultare larga a populatiei. Nu am motive sa cred ca autorii Raportului nu au resimtit aceasta realitate ca pe un esec. In Introducerea la Raport, este descris rolul Forumului ca “parteneriatul dintre societatea civila si Parlament”. Tocmai acest parteneriat distinge, in opinia autorilor, procesul de reforma constitutionala din Romania fata de procesul mult criticat din Ungaria sau de cel din Islanda. In realitate, si din nefericire, este evident ca procesul de consultare anticipat de Forumul Constitutional nu a avut succes.

Cifrele spun tot. Consultarile Forumului nu au fost suficient de largi pentru a fi reprezentative. Forumul a primit doar 550 de chestionare de la (doar unii) dintre participantii la (doar cateva) dintre evenimentele organizate in tara, in mare parte in intervalul 10 aprilie-10 mai 2013 (vezi Raport Final, pagina 51). In plus, pe platforma de Internet a Forumului – care merita laudata – au fost primite in jur de 400 de propuneri de revizuire a Constitutiei (calitatea lor se poate vedea in Anexa Raportului). Indiferent de transparenta acestui proces, cand avem in vedere populatia Romaniei si importanta procesului constitutional, aceste numere sunt extrem de mici – intr-un cuvant, nereprezentative.

In plus, Forumul s-a bazat pe doua sondaj de opinie, organizate de INCOSOP si IRES. Este greu de inteles rolul acestor sondaje in momentul actual al procesului de reforma constitutionala. Ele sunt relevante dupa o dezbatere publica despre modificarea Constitutiei, nu inainte de o asemenea dezbatere. Opinia publica fluctueaza – si, dupa cum se citeste in raport, a fluctuat seminificativ in ce priveste probleme institutionale esentiale (vezi paginile 118-119 din Raport). Tocmai din acest motiv, in democratiile avansate, o constitutie se considera adoptata sau modificata doar dupa supunerea la un referendum care certifica sustinerea din partea unei majoritati stabile.

Faptul ca lucrarile Comisiei parlamentare nu sunt publice face imposibila confirmarea faptului ca aceasta Comisie va supune la vot toate propunerile prezentate in Raportul Forumului (vezi pagina 10 din Raport).

In fine, nu trebuie uitat ca dezbaterea in cadrul Forumului nu s-a desfasurat pe marginea unui proiect de revizuire concret. Din acest motiv, spre exemplu, consultarea cu expertii Comisiei de la Venetia nu aduce nimic concret sau folositor – fara o propunere concreta, comentariile expertilor internationali sunt academice, generale si pur teoretice.

O concluzie privind influenta Forumului nu va fi posibila decat dupa ce vedem textul proiectului Comisiei parlamentare. Este cel mai probabil ca parlamentarii vor ignora propunerile Forumului contrare viziunii politice a majoritatii membrilor Comisiei parlamentare, si le vor adopta pe acelea pe care le considera neesentiale (precum modificari din domeniul drepturilor fundamentale, ale relatiei dintre dreptul intern si dreptul international etc.)

Concluzia este ingrijoratoare. Neprezentativitatea consultarilor din cadrul Forumului, inexistenta unui proiect de reforma ca baza a dezbaterii publice, natura secreta a lucrarilor Comisiei parlamentare si nesupunerea proiectului final al Comisiei parlamentare unei dezbateri publice largi, cu posibilitatea introducerii de amendamente – toate aceste elemente fac ca reforma din Romania sa semene cu cea din Ungaria, pe care Raportul Forumului o critica cu argumente bine intemeiate (vezi pagina 8 din Raport).

Limitele reprezentativitatii sunt evidente in contextul propunerilor privind alegerea Presedintelui Romaniei. Aceste limite sunt asumate expres de expertii Raportului, care, pe buna dreptate, date fiind carentele procesului de consultare, au fost mai interesati de coerenta propunerilor decat de reprezentativitatea acestora. Exista, spre exemplu, o contradictie fundamentala intre, pe de o parte, preferinta coplesitoare (82%, vezi pagina 121 din Raport) a electoratului roman pentru alegerea directa a Presedintelui si, pe de alta parte, recomandarea Raportului ca presedintele sa fie ales de catre Parlament (paginile 121-123 din Raport). Alegerea directa este o marca a sistemelor prezidentiale sau semi-prezidentiale, in timp ce alegerea indirecta este o caracteristica a regimurilor parlamentare. Exista desigur regimuri parlamentare in care presedintele este ales direct insa ele sunt anomalii. Legitimarea directa a presedintelui prin alegeri directe face necesara alocarea de competente constitutionale pe masura. Insa logica parlamentarizarii urmata in Raport duce la prezentarea mecanismului alegerii indirecte, de catre Parlament, a Presedintelui.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Analiza Raportului Final al Forumului Constitutional 2013 (Partea I)

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”