Anulat sunt, Doamne, anulat! Unde ii doare pe europeni de europarlamentarii lor 

In toata Europa, aproximativ 43% dintre cetatenii cu drept de vot s-au prezentat duminica la urne. Problema care se pune este cata reprezentativitate are, in aceste conditii, Parlamentul European si cat de justificata este mentinerea in scaune a 736 de parlamentari – foarte scumpi pentru buzunarul contribuabilului.

Stimularea intelegerii

La Stuttgart, din 2080 de buletine de vot pentru romani la europarlamentarele 2009, au fost completate 57. In toata Germania, vreo 450. In toata diaspora – 14.330. E vorba insa, in statistici neoficiale, de cateva milioane de romani peste granite. Chiar daca unii au votat pe listele locale intocmite in tarile de resedinta, procentul celor interesati de votul europarlamentar e extrem de mic.

Serban Ioan, care a votat duminica la Stuttgart, vorbeste despre „spirit cetatenesc“, despre vot ca „un act democratic, drept si obligatie totodata“. Nu i s-ar parea insa corect ca neparticiparea la vot a cetateanului sa fie amendata in bani. Serban mai considera ca romanilor, si nu numai lor, le lipseste motivatia de a vota si ca ar fi nevoie de „stimularea intelegerii“ in randul populatiei, de mai multe campanii de informare in ce priveste rolul PE.

Pana la aderarea din 2007, romanul a fost dintre cei mai entuziasti pro-europeni. Tot asa cum a visat ca „vin americanii“ cu lapte si miere, el a visat si visul cel azuriu cu stelute. Intre timp, entuziasmul cel abstract s-a mai temperat, omul de rand si-a data seama ca nici paltonul european nu-l apara de intemperiile crizei financiare si economice, nu-l salveaza de somaj si nici nu-i plateste datoriile la banca.

Cu sau fara informare in detaliu despre binefacerile UE, apatia, dezinteresul si absenteismul la vot persista. E ca o boala pe care ti-o explica un doctor, fara a-ti prescrie remedii si medicamente. Si totusi, entuziasmul „la varfuri“, adica intre cei alesi sau direct cointeresati in alegeri, a fost neclintit.

Necoapta, dar cu vointa

Nimeni nu pare a avea vreun dubiu ca peste 700 de europarlamentari, care costa minimum 6 milioane de euro lunar, trebuie sa ramana lipiti de scaune, chiar daca ei exprima vointa a putin peste 43% din electorat.

Un scaun de europarlamentar e o buna trambulina profesionala si politica. Acolo, sus, se fac si se desfac politicile la nivel macro. Acolo sus, vor fi in curand Vadim Tudor, Becali si EBA. Alina Corpas, care a votat si ea la Stuttgart, considera ca „daca nu era fiica Presedintelui, EBA n-avea sanse“.

Alina mai crede despre Elena Basescu ca e „necoapta, dar are vointa si potential“, ca „nu reuseste sa inspire incredere, probabil va fi ignorata in PE“. Alinei i se pare Daciana Sarbu „mult mai potrivita“ pentru un astfel de post.

Serban si Alina locuiesc in zona Stuttgart, sectia de votare de la Consulatul Onorific al Romaniei – L-Bank din Schellingstrasse le-a fost relativ aproape. Mircea Pop, turist roman in Germania, a votat si el acolo, inainte de plecarea cu autocarul, spre tara. Votantii de la Stuttgart au figurat pe liste suplimentare, deoarece o evidenta oficiala a lor nu exista. Nu exista nici posibilitatea votului prin corespondenta, cum e la nemti.

Violeti, Pirati si dreptaci

Pe listele de vot ale partidelor din Germania, anul acesta, au aparut tot felul de grupari cu si fara caracter partinic, care au lungita lista la 24 de optiuni. Alaturi de partidele consacrate, ai putut bifa partidul Violetilor, al Piratilor, al Gri-ilor, al Pensionarilor, al celor peste 50 de ani (Plus50), al Protectorilor de caini si al multor altor formatiuni despre existenta carora ai aflat doar primind buletinul de vot. Nume necunoscute, formatiuni la fel, parca de umplutura.

Din toata aceasta degringolada, au pierdut socialistii, a castigat dreapta, chiar in varianta sa extremista. Pentru cei 91 de „nealiniati“ politic din Parlamentul European, acum se duce o lupta acerba la nivel de partide, pentru ca eventualul radicalism si euroscepticism sa fie anihilat inca inainte sa se manifeste.

Este evident ca extrema dreapta din unele tari europene a folosit europarlamentarele 2009 si in scopuri proprii, la nivel de partid national. Iar aceasta infiripare „pe nesimtite“ a fost pecetluita si prin tacerea europenilor care au preferat un gratarel la iarba verde sau alta distractie de duminica, urnei de vot.

Lucian Glass, presedintele asociatiei Agero din Stuttgart, spune despre rostul si folosul europarlamentarelor: „Daca va referiti la omul de rand, acestea nu-i aduc nimic, el nu stie ce sunt acelea alegeri europene. Posturile de televiziune n-au prezentat destul despre sensul acestora, pe ecran au fost mai mult confruntari electorale in interesul partidelor nationale. Si eu cred ca nici macar toti membrii acestor partide nu stiu ce aduc, in fond, alegerile europarlamentare“.

In Stuttgart, 57 de romani au stiut: 30 votand PD-L, 10 – UDMR, 7 – PNL, 5 – PRM, 2 – PNTCD, 2 – EBA si 1 – PSD+PC. Pe restul e evident ca i-a interesat altceva. Sau nimic. Pentru toti absentii, votul de duminica e un vot anulat.