Apel către Nicușor Dan: „Nu fiți părtaș la distrugerea învățământului!” / Proteste anunțate de profesori
Principalele trei federații sindicale din educație – cele care în 2023 au organizat greva de trei săptămâni din școli – îi cer președintelui Nicușor Dan să nu promulge Legea cu măsurile fiscale asumate de Guvernul Bolojan, avertizând că aplicarea acestora va afecta grav atât cadrele didactice, cât și elevii și studenții: „Sperăm ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, măsurile contra educației să fie stopate”.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au transmis, joi, un apel comun către președintele României, intitulat „Domnule președinte, nu fiţi părtaș la distrugerea învăţământului românesc!”.
„Este obligatoriu ca președintele să retrimită legea în Parlament”
„Măsurile în domeniul învățământului preuniversitar și superior stabilite de Executiv, dacă vor fi puse în practică, vor afecta grav atât angajații, cât și beneficiarii educației”, se arată în comunicatul semnat de liderii celor trei federații – Simion Hăncescu, Marius Nistor și Anton Hadăr.
Liderii sindicali invocă, în sprijinul poziției lor, analiza realizată de Institutul de Științe ale Educației (IȘE), despre care spun că confirmă argumentele transmise de federațiile sindicale în ultimele luni: „În susținerea demersului nostru este și răspunsul pentru mass-media dat de Institutul de Științe ale Educației – singura instituție publică având ca atribuții cercetarea, dezvoltarea și inovarea în educație, pentru fundamentarea deciziilor de politici publice”.
Analiza IȘE arată că actuala normă didactică de predare din România este „la nivelul mediu al Uniunii Europene”, iar afirmațiile publice ale ministrului Daniel David privind o presupusă „cea mai mică normă” din Europa nu sunt susținute de date.
„Prin majorarea normei didactice cu două ore, România se va plasa peste media înregistrată la nivel european”, avertizează liderii sindicali.
Sindicaliștii atrag atenția și asupra efectelor negative pe care le poate avea creșterea numărului de elevi la clasă, una dintre măsurile prevăzute în legea fiscal-bugetară: „Aglomerarea claselor va duce la o scădere a rezultatelor elevilor, inclusiv la evaluările internaționale, așa cum rezultă și din studiile internaționale TIMSS și PIRLS”.
Federațiile sindicale cer președintelui României să trimită legea înapoi în Parlament, cu cererea de eliminare a articolelor care afectează sistemul de educație:
„Având în vedere cele prezentate mai sus, considerăm că este obligatoriu ca președintele României să retrimită Parlamentului Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare și să solicite eliminarea articolelor care vor afecta grav sistemul educațional pe termen lung. Sperăm ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, măsurile contra educației să fie stopate”.
Vineri, 25 iulie 2025, la ora 11:00, o delegație a celor trei federații va depune oficial un material adresat președintelui României, în sprijinul acestui demers, mai spun liderii sindicali Simion Hăncescu, Marius Nistor și Anton Hadăr.
Proteste săptămânale ale profesorilor, anunțate până la începerea școlii
De asemenea, cele trei federații sindicale din educație au anunțat că vor organiza proteste în fața Ministerului Educației în fiecare miercuri, în perioada 30 iulie – 3 septembrie 2025. Potrivit organizatorilor, pichetările vor avea loc între orele 10:00 și 12:00, iar aproximativ 200 de membri de sindicat vor participa la fiecare acțiune. Protestele vizează măsurile fiscal-bugetare adoptate de Guvern, pe care angajații din învățământ le resping.
Toate măsurile de austeritate din legea educației: norme crescute pentru profesori, școli comasate, burse reduse și plata cu ora diminuată
Creșterea normei profesorilor din preuniversitar, reducerea burselor pentru elevi și studenți, comasarea școlilor mici și limitarea plății cu ora sunt câteva dintre măsurile incluse în pachetul fiscal asumat de guvern în Parlament, în 7 iulie.
Școli mai puține, clase mai pline
Una dintre cele mai vizibile schimbări este comasarea unităților de învățământ. De acum înainte, o școală va putea avea personalitate juridică doar dacă atinge anumite praguri minime de elevi:
- 500 pentru unitățile clasice
- 300 pentru cele postliceale
- 250 de preșcolari sau 200 de antepreșcolari pentru grădinițe
- 50 de elevi pentru învățământul special
În cazul învățământului în limba minorităților naționale, pragurile se reduc cu până la 40%.
Legea permite creșterea numărului maxim de elevi dintr-o clasă cu până la patru elevi, în situații justificate. Astfel, clasele pot ajunge la:
- 24 de elevi în învățământul primar
- 28 la gimnaziu
- 30 la liceu
În comunități izolate, pot funcționa clase simultane.
Ministerul Educației are la dispoziție 15 zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a emite ordinul privind reorganizarea rețelei școlare.
Crește norma didactică
Din anul școlar 2025–2026, norma didactică crește de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru majoritatea profesorilor.
Excepții:
- 18 ore pentru cadrele cu gradul I și activitate de mentorat
- 26 de ore pentru profesorii de instruire practică
- 22 de ore pentru aceștia dacă au gradul I și mentorat
Pentru învățători, se introduc 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână.
Profesorii cu peste 25 de ani vechime și grad didactic I pot beneficia de o reducere de 2 ore din norma săptămânală, dacă au rezultate educaționale foarte bune.
De asemenea, degrevările directorilor de școli și ale inspectorilor școlari scad la maximum 50% din norma de predare (adică 10 ore). Directorii CCD și CJRAE vor putea fi degrevați doar 30% (adică vor preda 14 ore).
Plata cu ora, reglementată mai strict
Numărul de norme alocate pentru plata cu ora va fi redus cu până la 50%, echivalentul a 540.000 de ore – adică circa 30.000 de norme.
Din 1 septembrie 2025, plata cu ora va fi calculată pe baza salariului de bază al cadrului didactic titular, la care se pot adăuga doar anumite sporuri (pentru predare simultană, învățământ special, penitenciar, izolare, handicap sau suprasolicitare psihică).
Bursele elevilor: mai puține tipuri, reguli mai stricte
Sistemul de burse pentru elevi se simplifică și se restrânge la doar trei tipuri: bursa de merit, bursa socială și bursa tehnologică, aceasta din urmă acordată exclusiv elevilor din învățământul profesional (inclusiv în regim dual). Elevii din liceele tehnologice nu vor mai beneficia de bursă tehnologică.
„În învățământul profesional trebuie să păstrăm bursele tehnologice, pentru că există colaborări și contracte cu firme. În cazul liceelor tehnologice se vor acorda burse de merit și sociale, nu burse tehnologice”, a explicat ministrul Educației, Daniel David.
În același timp, bursele de performanță și reziliență sunt eliminate complet.
Și criteriile pentru bursa de merit se schimbă semnificativ. Nu va mai exista un prag fix de 30% din clasă care trebuie să primească bursă, iar acordarea acesteia va depinde strict de performanța individuală. „Meritul va fi definit ca merit, adică maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9. Nu mai mult de 15%. Acum avem, prin lege, minim 30% cu nota limită 9,50, dar dacă toți copiii dintr-o clasă au 9,50, toți primesc bursă și ajungem la 90% sau chiar 100%. Ceea ce nu este obișnuit”, a spus ministrul.
În cazul bursei sociale, condițiile se relaxează pentru anumite categorii de elevi. Nu mai este necesară demonstrarea unui venit mic pentru:
- elevii cu afecțiuni grave;
- elevii orfani;
- cei reintegrați după școlarizare la domiciliu sau în „Școala din Spital”;
- mamele minore, care vor primi 700 lei/lună dacă frecventează cursurile.
În plus, elevii pot primi burse suplimentare din fonduri private sau de la autoritățile locale. Bursele rămân neimpozabile.
Burse mai mici pentru studenți
Și studenții sunt vizați de modificările legislative, în special în ceea ce privește bursele. Acestea nu vor mai fi acordate pe perioada vacanțelor, cu excepția granturilor pentru doctoranzi, care rămân valabile pe tot parcursul anului.
În plus, baza de calcul pentru burse se schimbă: în loc de salariul minim brut, se va folosi salariul minim net, ceea ce înseamnă sume mai mici.
Bugetul total pentru burse scade față de 2023 și 2024, dar, potrivit ministrului Educației, Daniel David, „este mai mare decât cel întâlnit în 2022” și reprezintă o măsură temporară, aplicabilă pe durata unui ciclu complet de studii.
Tipurile de burse care vor continua să fie acordate includ bursele de merit, bursele sociale și cele ocazionale, iar fiecare universitate are libertatea de a stabili criteriile exacte de acordare. Granturile doctorale nu sunt afectate de aceste modificări.
Măsuri amânate
O parte dintre reformele prevăzute de legea Bolojan nu vor fi aplicate imediat, ci au fost amânate până în anul școlar 2027–2028.
Este vorba despre măsuri care presupun restructurări ample sau investiții suplimentare, precum reorganizarea inspectoratelor școlare și a ARACIP, extinderea Programului Național „Masă sănătoasă” pentru un milion de elevi sau suplimentarea costului standard pentru școlile din medii defavorizate.
Tot în așteptare rămân și programul „Școala după școală”, alocările suplimentare pentru școlile cu mai puțin de 300 de elevi, norma redusă pentru profesorii implicați în proiecte europene, programul național de alfabetizare funcțională, precum și primele de instalare și pensionare pentru cadrele didactice.
De asemenea, este amânată și înființarea Centrului Național pentru Educație Incluzivă și a camerelor-resursă dedicate elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES).
INTERVIURILE HotNews.ro