Aproape 20.000 de deținuți, eliberați în baza recursului compensatoriu. 840 erau condamnați pentru omor, iar 566 pentru viol / 1.300 au recidivat și s-au întors în penitenciar – UPDATE
Aproape 20.000 de deținuți au fost eliberați în perioada august 2017- iunie 2019 în baza controversatei legi a recursului compensatoriu, potrivit datelor transmise Ministerului Justiției de către Administrața Națională a Penitenciarelor. Dintre aceștia, 840 erau condamnați pentru omor, 73 pentru omor calificat, 191 pentru trafic de minori și 566 pentru viol. 1.300 au recidivat și s-au întors în penitenciar. 39 aveau condamnări pentru viol, 7 pentru trafic de persoane și 186 pentru tâlhării.
Datele au fost făcute publice de către deputatul Florin Roman, care i-a transmis o interpelare ministrului Justiţiei, solicitându-i să publice informațiile oficiale privind deţinuţii eliberaţi ȋn baza regimului compensatoriu.
În perioada 19.10 2017- 21.06.2019 din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor au fost puse în libertate, în baza Legii 169/2017 privind recursul compensatoriu, 18.849 de persoane.
Conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, 87 de condamnați eliberați în baza recursului compensatoriu aveau condamnări pentru trafic de persoane, 191 pentru trafic de minori, 566 pentru viol, iar 108 pentru lipsire de libertate în mod ilegal. În aceeași perioadă, au fost eliberați în baza recursului compensatoriu și 1.460 de deținuți condamnați pentru tâlhărie calificată.
Situația pe infracțiuni relevante:
- 840 – deținuți care aveau condamnări pentru omor
- 73 – pentru omor calificat
- 143 – ucidere din culpă
- 355 – lovire sau alte violențe
- 81 – loviri sau vătămări cauzatoare de moarte
- 108 – lipsire de libertate
- 191 – trafic de minori
- 98 – proxenetism
- 566 – viol
- 103 – act sexual cu un minor
- 2 – racolarea minorilor în scopuri sexuale
- 643 – tâlhărie
- 1.460 – tâlhărie calificată
- 3.048 – furt calificat
- 356 – furt
- 147 – constituire de grup infracțional organizat
Aproape 1.300 de condamnați eliberați au recidivat și s-au întors în penitenciar
Aceleași date arată că din totalul persoanelor care au fost puse în libertate în baza recursului compensatoriu, 1.299 au fost rearestate și s-au întors în penitenciar.
Între cei care au recidivat se află și 39 de persoane cu condamnări pentru viol, 12 condamnați pentru omor calificat, 7 pentru trafic de minori și 186 pentru tâlhărie.
Opoziția a solicitat o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a modifica legislația în urma crimei de la Caracal, cerând abrogarea Legii recursului compensatoriu. „În 11 iunie majoritatea parlamentară PSD-ALDE a votat ȋmpotriva proiectului de lege depus de Partidul Naţional Liberal pentru abrogarea Recursului Compensatoriu şi stoparea eliberării timpurie a infractorilor din puşcării. Somăm majoritatea parlamentară ca măcar ȋn al doisprezecelea ceas să se trezească la realitate şi să abroge legea recursului compensatoriu!”, spune deputatul Florin Roman.
Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a declarat, marți, că dacă Parlamentul găsește oportună desființarea recursului compensatoriu, atunci așa va proceda. El a ținut să menționeze că recursul compensatoriu a fost propus de fostul ministru Raluca Prună, în guvernarea Cioloș.
„Epopeea” legii privind recursul compensatoriu
Guvernul condus de Dacian Cioloș, cu Raluca Prună ministru al Justiției, a adoptat, în ultima lună de mandat, în 23 noiembrie 2016, proiectul de lege privind recursul compensatoriu, care prevedea în esență scăderea a 3 zile din pedeapsa la fiecare o lună de închisoare executată în condiții precare. Acest proiect a fost clasat de către parlament pentru că până la finalul legislaturii nu a fost pus pe ordinea de zi. Ulterior, legea recursului compensatoriu a fost printre primele depuse de Guvernul condus de Sorin Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, atunci când ministru al Justiției era Florin Iordache, și a suferit o serie de modificări în Parlament până la adoptarea acesteia.
Legea recursului compensatoriu a fost votată în 9 mai 2017 de Camera Deputaților, decizională, cu 175 de voturi pentru, din partea PSD, ALDE, UDMR și minorități, și 85 împotrivă, de la PNL și USR. Forma ajunsă în Parlament a fost modificată substanțial de către actuala coaliție la putere, față de forma propusă de guvernul tehnocrat.
Legea a devenit una dintre principalele teme de pe agenda publică în urma valului de infracțiuni comise de condamnați eliberați în baza recursului compensatoriu.
Actul normativ a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017 şi, potrivit acestuia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.
Fostul ministr al Justiției Tudorel Toader a susținut în numeroase rânduri că el nu are nicio responsabilitate în privința acestei legi, care a intrat în vigoare după ce el a fost învestit în funcția de ministru, și că toate consecințele acestui proiect trebuie asumate de inițiatori – Guvernul tehnocrat.
Ce prevede legea
Principala prevedere este aceea că deținuții încarcerați în condiții necorespunzătoare beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate. Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional.
Cum sunt definite în lege „condițiile necorespunzătoare” de detenție:
- a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă;
- b) lipsa accesului la activități în aer liber;
- c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
- d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
- e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă;
- f) existenta infiltrațiilor umezelii mucegaiului în pereții camerelor de detenție.
De asemenea, față de legea care era în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).
Un amendament depus la acea vreme de deputatul UDMR Marton Arpad și adoptat apoi prevede posibilitatea „cumpărării” de zile libere în plus, prin renunțarea la remunerație. Astfel, în forma actuală a legii, un deținut care desfășoară muncă remunerată primește 40% din venit, iar 60% va merge către penitenciar. Potrivit amendamentului, dacă deținutul renunță la 40% din remunerație, respectiv cota care îi revine potrivit legii, poate fi încadrat la capitolul „muncă neremunerata”, unde sporul de zile considerate executate pentru zilele muncite este mai mare.
La propunerea deputatului PSD Oana Florea, s-a votat atunci și eliminarea supravegherii vizuale în cazul convorbirilor telefonice, aceasta precizând că ANP intenționează să mute telefoanele în camera de detenție, întrucât sunt probleme cu scoaterea deținuților la telefon.
INTERVIURILE HotNews.ro