Aproape 500 de milioane de copii din lume nu au acces la școală în pandemie / 25 de milioane, în Europa de Est - raport UNICEF

Aproape 500 de milioane de copii din lume nu au acces la școală în pandemie / 25 de milioane, în Europa de Est – raport UNICEF

Cel puţin o treime dintre elevi – 463 de milioane la nivel mondial – nu au putut accesa programele de învăţare la distanţă, după ce pandemia de COVID-19 a închis școlile, potrivit unui nou raport UNICEF publicat joi, în contextul în care statele din lumea întreagă încearcă să pună la punct planuri pentru revenirea copiilor la şcoală.

„În cazul a cel puţin 463 de milioane de copii ale căror şcoli s-au închis din cauza COVID-19, nu putem vorbi de învăţare la distanţă. Numărul impresionant de copii a căror educaţie a fost întreruptă complet timp de luni de zile reprezintă o urgenţă educaţională globală. Aceasta poate avea repercusiuni ce s-ar putea resimţi decenii la rând la nivelul economiilor şi al societăţilor”, a afirmat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF, potrivit unui comunicat al organizației.

La momentul de vârf al restricţiilor naţionale şi locale impuse populaţiei, aproape 1,5 miliarde de elevi au fost afectaţi de închiderea şcolilor, arată Raportul The Remote Learning Reachability (Adresabilitatea educaţiei la distanţă), care prezintă limitele învăţării la distanţă şi expune inegalităţile profunde existente în ceea ce priveşte accesul. Raportul recurge la o analiză reprezentativă la nivel global privind disponibilitatea la domiciliu a tehnologiilor şi a instrumentelor necesare învăţării la distanţă în rândul preşcolarilor şi al elevilor de ciclu primar, gimnazial şi de liceu, cu date din 100 de ţări. Datele se referă la accesul la televizor, radio şi internet, precum şi la disponibilitatea curriculumului predat prin intermediul acestor platforme, în perioada închiderii şcolilor.

Este posibil ca situația să fie chiar mult mai gravă

Deşi cifrele prezentate în cadrul raportului descriu o imagine îngrijorătoare privind lipsa accesului la educaţia la distanţă pe durata închiderii şcolilor, UNICEF avertizează că este posibil ca situația să fie chiar mult mai gravă. Chiar şi atunci când copiii deţin acasă tehnologia şi instrumentele necesare, există riscul ca ei să nu poată învăţa la distanţă prin intermediul acelor platforme din cauza unor factori din mediul familial, cum ar fi presiunea de a se ocupa de treburi casnice, obligaţia de a munci, un mediu nefavorabil învăţării şi lipsa sprijinului pentru aplicarea curriculumului predat online sau prin intermediul televiziunii şi al radioului.

Raportul scoate la iveală diferenţe semnificative între regiuni. Elevii din Africa Subsahariană sunt cei mai afectaţi, jumătate dintre aceştia neavând acces la educaţia la distanţă.

Africa de Est şi de Sud – 67 de milioane (49%)
Africa de Vest şi Centrală – 54 de milioane (48%)
Asia de Est şi Pacific – 80 de milioane (20%)
Orientul Mijlociu şi Africa de Nord – 37 de milioane (40%)
Asia de Sud – 147 de milioane (38%)
Europa de Est şi Asia Centrală – 25 de milioane (34%)
America Latină şi Caraibe – 13 milioane (9%)
Global – 463 de milioane (31%)

Conform raportului UNICEF, elevii din gospodăriile cele mai sărace şi cei din mediul rural se confruntă, pe departe, cu cel mai mare risc de a nu beneficia de educaţie pe durata închiderii şcolilor, potrivit raportului. La nivel global, 72% dintre elevii fără acces la educaţia la distanţă trăiesc în gospodăriile cele mai sărace din ţara lor. În ţările cu venituri medii superioare, elevii din gospodăriile cele mai sărace reprezintă o proporţie de până la 86% din totalul elevilor care nu pot accesa programele de învăţare la distanţă. La nivel mondial, trei sferturi dintre elevii fără acces trăiesc în mediul rural.

Raportul constată şi variabilitatea ratei de acces în funcţie de grupa de vârstă, elevii cei mai mici prezentând cea mai mare probabilitate de a nu beneficia de educaţie la distanţă în timpul celor mai importanţi ani ai lor din punctul de vedere al educaţiei şi al dezvoltării:

În jur de 70% dintre elevii de vârstă preşcolară – 120 de milioane de copii – nu pot beneficia de procesul de educaţie, în mare parte din cauza provocărilor şi a limitelor educaţiei online în cazul copiilor mici, a lipsei programelor de învăţare la distanţă adresate acestei categorii şi a inexistenţei la domiciliu a dispozitivelor necesare învăţării la distanţă.
Cel puţin 29% dintre elevii de şcoală primară – 217 milioane de elevi – nu pot beneficia de educaţie. Cel puţin 24% dintre elevii de ciclu gimnazial – 78 de milioane de elevi – nu au putut beneficia de educaţie.
Cea mai mică probabilitate de a nu beneficia de educaţie la distanţă s-a înregistrat în rândul elevilor de liceu, o proporţie de cel puţin 18% – 48 de milioane de elevi – nedeţinând dispozitivele tehnologice necesare învăţării la distanţă.

UNICEF îndeamnă guvernele să prioritizeze redeschiderea în siguranţă a şcolilor în momentul relaxării restricţiilor, iar în cazul în care nu este posibilă redeschiderea acestora, guvernele să includă programe de educaţie compensatorie în planurile de continuitate şi redeschidere a şcolilor pentru recuperarea orelor pierdute.

Aproape 500 de milioane de copii din lume nu au acces la școală în pandemie / 25 de milioane, în Europa de Est – raport UNICEF

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”