Arcul de Triumf, monumentul construit parcă de Meșterul Manole. Istoria complicată a unui simbol al istoriei noastre

Arcul de Triumf al românilor are ceva din povestea Meșterului Manole. A fost ridicat de mai multe ori și tot de atâtea ori a ajuns o ruină. A fost făcut, refăcut, schimbat, criticat, vandalizat de regimul comunist, apoi restaurat și consolidat după anul 1989, cu o mare căruță de bani.

Simbolul României Mari, Arcul de Triumf din București rămâne un martor al istoriei noastre recente. Pe sub el au trecut Regii, vii sau morți, victorioșii sau trupele de ocupație.

Am avut un Arc de Triumf, dar provizoriu, încă din anul 1878, unul cu structură din lemn care celebra victoria României în Războiul de Independență.

Am avut arc și la Jubileul celor 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, din anul 1906, și la revenirea familiei regale din exilul de la Iași, în anul 1918.

Arcul, cu forma pe care o știm astăzi, a fost proiectat de arhitectul Petre Antonescu și a fost construit între anii 1921-1922. Ridicat repede, repede, scheletul monumentului a fost turnat din beton armat, doar că basoreliefurile au fost realizate din ipsos. Așa se face că într-o singură iarnă, Arcul a devenit o ruină, „Rușinea Micului Paris”. Abia în anul 1932, în timpul domniei Regelui Carol al II-lea, vechile basoreliefuri au fost înlocuite cu unele trainice din piatră și marmură.

Citește, pe B365.ro, tot ceea ce nu știai despre Arcul de Triumf.