Armata SUA a folosit „Metoda iraniană” ca să scoată cantități enorme de petrol din Golf. Elicopterul Apache doborât participa la o astfel de misiune

Armata Statelor Unite a coordonat zeci de transferuri secrete de petrol de la navă la navă pentru a menține fluxul exporturilor de țiței din Golf, folosind drone aeriene și marine, precum și elicoptere, într-o operațiune menită să ghideze convoaie de nave către petroliere care le așteptau, scrie Reuters, care a vorbit cu numeroase surse.

Operațiunea desfășurată la marginea Strâmtorii Ormuz folosește o tehnică de transport dus-întors folosită de mult timp de Iran pentru a eluda sancțiunile.

Două locații specifice în care au loc transferurile de petrol au fost identificate de 11 persoane familiarizate cu operațiunea – una în largul coastei Fujairah din Emiratele Arabe Unite și cealaltă în largul portului Sohar din Oman.

Era implicat și elicopterul Apache doborât de Iran

Operațiunea a demarat la începutul lunii mai, iar cel puțin 92 de nave au fost implicate în transferuri, potrivit datelor de transport maritim și imaginilor din satelit analizate de Reuters.

Chiar și recent, pe 11 iunie, 17 perechi de nave puteau fi văzute efectuând transferuri simultane de petrol în cele două locații, conform imaginilor din satelit.

Elicopterul Apache doborât de Iran pe 9 iunie, care a declanșat bombardamente de represalii din partea SUA, a fost implicat în acest gen de misiune, conform patru surse, inclusiv un fost oficial american cu cunoștințe despre atac.

Folosind imagini din satelit, Reuters a numărat șase perechi de nave-cisternă grupate într-o zonă restrânsă în largul portului Sohar în ziua în care elicopterul Apache a fost doborât.

Transferurile, făcute dincolo de limitele trasate de iranieni

Amploarea transferurilor de la navă la navă, modul în care acestea se desfășoară și rolul elicopterului Apache în operațiune nu au fost menționate anterior. Casa Albă a redirecționat întrebările către Centcom.

Cele două locuri în care au loc aceste transferuri, în Golful Oman, lângă ieșirea din Strâmtoarea Ormuz, se află aproape de granițele trasate de Autoritatea Strâmtorii Golfului Persic, noul organism iranian înființat pentru a administra Strâmtoarea Ormuz. Navele care nu respectă ordinele Iranului riscă să fie atacate cu drone și rachete de către Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice.

Portul Fujairah însuși a fost ținta unor tiruri repetate din partea Iranului pe durata desfășurării acestei operațiuni conduse de SUA.

De exemplu, weekendul trecut, potrivit grupului britanic de gestionare a riscurilor maritime Vanguard, un „proiectil necunoscut” a lovit un petrolier în largul coastelor Omanului.

Sursele Reuters: Operațiunile, controlate de armata SUA

Transferurile de la navă la navă, deși riscante și ineficiente, par să facă parte din eforturile administrației Trump de a contribui la restabilirea fluxurilor normale de petrol din Golf.

Președintele SUA a declarat că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide vineri în cadrul unui acord-cadru de pace cu Iranul anunțat săptămâna aceasta, dar detaliile rămân vagi.

O anchetă Reuters publicată pe 20 mai a descoperit că Iranul și-a stabilit propriul sistem pentru a ghida navele prin partea opusă a strâmtorii, cu un sistem ce implică puncte de control pe insulițe, acorduri diplomatice și, uneori, taxe.

Operațiunile americane de transfer sunt controlate în totalitate de armata SUA, au declarat opt dintre surse, inclusiv un contractor de securitate privat care a fost implicat în transferuri.

Petroliere trebuie să navigheze către un punct de întâlnire înainte de a ajunge în strâmtoare, apoi să-și eșaloneze plecările astfel încât să se afle la o distanță de aproximativ 3.000 până la 4.000 de metri una de alta, potrivit uneia dintre surse, precum și imaginilor din satelit. Transponderele lor sunt oprite, iar luminile sunt estompate, potrivit a patru surse.

O serie de puncte de referință permit armatei americane să monitorizeze progresul petrolierelor desemnate, dar americanii „vă supraveghează în mod evident tot timpul”, a spus una dintre surse.

Petrolul e mutat pe mega-tankere

Când trec prin strâmtoare, imediat după o zonă pe care Iranul a delimitat-o ca fiind sub controlul său, petrolierele se alătură navelor destinatar, care sunt petroliere de mare capacitate (VLCC), pentru a începe transferul de petrol.

Aceste operațiuni durează între 24 și 40 de ore. Petrolierele goale se întorc apoi prin strâmtoare, iar VLCC-urile proaspăt încărcate își continuă drumul.

Ceea ce face posibilă această operațiune de transfer de la navă la navă este faptul că există câțiva transportatori dispuși să-și conducă navele prin strâmtoare pentru a livra petrolul petrolierelor care așteaptă, în ciuda blocadei iraniene.

Dar operațiunea este riscantă. „Pur și simplu nu știi când Iranul ar putea decide să înceapă să folosească drone sau chiar nave de război pentru a împiedica chiar și acele nave să tranziteze strâmtoarea”, a spus Noam Raydan, cercetător principal la Washington Institute, specializat în riscuri maritime, care a analizat concluziile Reuters.

Zeci de milioane de barili au trecut folosind „Metoda iraniană”

Tehnica transferului de la navă la navă este folosită de Iran de ani de zile pentru a ocoli sancțiunile, deoarece ascunde sursa petrolului.

Iranienii operează de obicei câte o pereche de nave odată, atât pentru a evita detectarea, cât și pentru că exporturile sale dinainte de război erau relativ mici.

Operațiunea condusă de SUA, care implică transferuri în masă, oferă producătorilor din Golf o protecție mai bună împotriva atacurilor de represalii iraniene, astfel încât aceștia să poată transporta țiței, condensat și produse petroliere către cumpărătorii internaționali.

Agenția Reuters a analizat peste o duzină de imagini din satelit realizate între 2 mai și 11 iunie, care arată operațiuni de transfer de la navă la navă între flote de petroliere de stat din Golf și nave operate la nivel internațional care preiau petrolul. Datele privind transportul maritim furnizate de LSEG și Kpler, analizate de Reuters, au evidențiat întâlniri repetate între petroliere care operau în zonă în aceeași perioadă.

Pe baza imaginilor, Reuters a calculat că cel puțin 90 de milioane de barili de țiței și produse petroliere ar fi putut fi transportate prin rețeaua offshore de la începutul lunii mai.

Volumele, bazate pe capacitățile de transport ale petrolierelor, sunt încă mici în comparație cu media dinainte de război de aproximativ 20 de milioane de barili care treceau zilnic prin strâmtoare.