Artizanii mineriadelor – fugari prin Europa

Presa romaneasca a demonstrat deja ca, in spatele actiunilor derulate de minerii din Valea Jiului in ultimele mineriade, au existat persoane care au coordonat intreaga actiune, dupa un scenariu parca desprins din filmele de comando.

Unul dintre aceste personaje este fostul lider de sindicat de la mina Paroseni, Romeo Beja. La baza acestei ipoteze stau marturie mai multe aspecte.

In primul rand, insasi faptul ca Beja este singurul lider sindical condamnat la 5 ani inchisoare in procesul mineriadei de la Costesti, care a preferat sa fuga din tara, cu putin timp inainte de a fi condamnat si arestat, in timp ce ortacii sai au acceptat cu stoicism deznodamantul uneia din cele mai negre perioade din istoria contemporana a Romaniei.

Este de asemenea stiut faptul ca Romeo Beja a fost dat afara de la mina, inca din anul 2000, hulit fiind la vremea respectiva nu doar de conducere, ci chiar de fostii sai colegi din sindicat.

Cu toate acestea, desi poza mereu intr-o persoana saraca, victima a sistemului politic din Romania, Beja nu a dus lipsa de bani pentru a-si continua actiunile „sindicale” intr-o asociatie a somerilor si disponibilizatilor pe care a infiintat-o si a condus-o.

Asa cum nu a fost lipsit de resurse financiare pentru a pleca, in excursie, prin Europa, cu putin timp inainte de a fi incarcerat. Sigur ca toate aceste posibilitati… peste posibilitati ale fostului lider de sindicat care, in timpul mineriadei de la Costesti, si-a luat atributiunile purtatorului de cuvant al minerilor, nasc semne de intrebare.

Minerii stiu ca, la putina vreme dupa terminarea mineriadelor, Beja a fost inlaturat de la conducerea Sindicatului de la Paroseni, banuit fiind ca si-a varat adanc mana in seiful cu banii din cotizatiile minerilor.

Dar, o serie de similitudini cu actiunile unor alti „ortaci” de teapa lui, ne fac sa credem ca Beja a fost „mana in mana” cu alte personaje dubioase din istoria ultimelor mineriade.

Unul dintre aceste personaje este fostul sef al garzilor de corp ale fostului lider al minerilor din Valea Jiului, fost membru al garzilor de corp in serviciul presedintelui Ion Iliescu Ioan Florin Penciuc, omul despre care s-a spus ca ar fi coordonat, in timpul mineriadei de la Costesti, asa zisele trupe paramilitare cu care Cozma a ridiculizat dispozitivele de jandarmi, care au fost dezarmati, degradati si „retinuti” de mineri in timpul mineriadei.

La putin timp dupa momentul mineriadelor, in ciuda faptului ca a trecut in dispozitivul garzilor de corp ce asigurau protectia fostului premier Radu Vasile si a fostului presedinte Emil Constantinescu, in septembrie 1999, Penciuc a fost deferit justitiei intr-un proces pentru trafic de influenta.

De fapt, fostul bodyguard, a fost acuzat ca a pacalit mai multe persoane (printre care chiar si pe fostul deputat PRM Ioan Hortopan), promitandu-le obtinerea de vize Shengen prin intermediul unei asociatii sportive de arte martiale pe care o controla, creand astfel un prejudiciu de 18.000 de marci germane si 6.000 de dolari.

Condamnat la 5 ani inchisoare numai in acest dosar, Penciuc a reusit sa plece din tara cu putin timp inainte ca pe numele lui sa fie emis un mandat de arestare.

Cele doua scenarii prin care doua persoane implicate adanc in povestea mineriadelor au „pacalit” organele de drept ale statului, sustragandu-se de la executarea unor pedepse aplicate de justitie par trase la indigo. Asa cum la fel de identice par si alte suspiciuni din istoria personala a celor doi.

Daca Romeo Beja afirma, in ultimii ani, ca este hartuit de organele de cercetare penala si de serviciile de informatii din Romania, Florin Penciuc pluseaza, afirmand intr-o asa zisa „declaratie de martor” postata pe site-ul „Jurnalului national” ca „mi s-a inscenat un dosar prin care s-a dorit demonstrarea faptului ca as fi colaborat cu o organizatie separatista care milita pentru destramarea teritoriului Romaniei” sau ca „asupra mea au existat doua tentative de asasinat”.

In mod cert, toate aceste fabulatii ale celor doi, nu fac decat sa arunce si mai mult cu noroi in organele de drept ale statului si sa puna intr-o lumina proasta intreaga breasla a minerilor cinstiti din Valea Jiului.

De altfel, minerii sunt cei care cer acum insistent ca fostul lider de sindicat care „si-a tradat ortacii” prin fuga sa din calea justitiei, precum si fostul bodyguard al lui Cozma, care a denaturat imaginea miscarilor sindicale prin actiunile sale, sa fie adusi cat mai repede in tara, pentru a fi judecati si condamnati pentru faptele lor reprobabile.

Minerii cer justitiei engleze sa judece in regim de urgenta cererea de extradare formulata pe numele fostului bodyguard al lui Cozma, arestat de curand la Londra si sa-l retrimita pe acesta in Romania, unde este asteptat sa raspunda pentru mai multe fapte dovedite si pentru altele pentru care justitia nu s-a pronuntat inca.

De asemenea, minerii cer politistilor din Interpol sa-si intensifice actiunile de cautare si arestare a fostului lider Romeo Beja, singurul care a fugit din calea raspunderii si care pune acum sub semnul indoielii orice actiune a sindicatelor menita a conduce la gratierea celorlalti lideri condamnati in dosarul „Costesti”.