„Așa era cutuma: să nu vorbim despre asta în public”. Ce a convins o tânără de 24 de ani să ofere gratuit lecții adolescenților despre sănătatea și educația sexuală 

„Realitatea este că adolescenții fac sex. Ar trebui măcar să aibă informații să se protejeze”, spune Ana Niculescu. Are 24 de ani și este studentă în ultimul an la Universitatea de Medicină din București. De la 18 ani, ține workshopuri despre educația sexuală în școli, prin asociația de studenți a facultății. Iar cei șase ani de cursuri i-au întărit convingerea că astfel de lecții sunt necesare. 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Ștefania Gheorghe (HotNews, România), Marina Kelava (H-Alter.org Croația), Lisa Nimmervol (Der Standard, Austria), Francesca Barca (Voxeurop, Franța), Ieva Kniukstiene (Delfi, Lituania), Desislava Koleva (Mediapool, Bulgaria), Giota Tessi (Efsyn, Grecia)

Ana Niculescu spune că a fost un copil informat în ceea ce privește educația sexuală. Când era în școala generală, colegele ei o întrebau despre menstruație. Mai târziu, a ajuns să le explice altor fete despre problemele cu care se pot confrunta în timpul menstruației. 

Tânăra de 24 de ani își face acum stagiul de practică la Spitalul Universitar din București, la specialitatea de ginecologie, unde spune că întâlnește sute de femei cu cancer de col uterin. Multe dintre ele nu și-au făcut vaccinul anti-HPV, considerat singura modalitate eficientă de prevenție a cancerului de col uterin şi a bolilor asociate. 

La fel de multe nu și-au făcut niciodată un test Babeș-Papanicolau, o metodă de screening care permite depistarea precoce a celulelor precanceroase sau canceroase de la nivelul colului uterin. 

„Sexualitatea nu este despre actul sexual, este despre multe lucruri. Care, preponderent, țin de adulți – pe care ar trebui să le înveți de la o vârstă fragedă, ca să le poți aplica în viața ta de adult”, spune Ana Niculescu. 

Pe lângă practică, Ana merge în școli, unde răspunde adolescenților la întrebări despre viața sexuală. Dar nu doar despre asta. Ținea traininguri de mai multe ori pe lună, uneori și săptămânal. Acum, o face doar dacă este nevoie, din cauza programului încărcat din ultimul an de facultate.

„Când cauți informații despre sex, nu îți apar cursurile unui ONG”

„Adolescenții fac sex. Ar trebui să aibă informații ca măcar să se protejeze”, afirmă ea, având în minte diferite experiențe din cei șase ani de lucru cu elevii.  

Potrivit unui studiu realizat de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală SECS, în România, 22,5% dintre adolescenți au primul contact sexual înainte de 15 ani, scrie site-ul Pagina de Psihologie. 

Iar în lipsa unui mediu în care să pună întrebări, pentru că educația sexuală se predă puțin sau deloc în școlile din România, dar și pentru că le este rușine să stea de vorbă cu părinții, elevii ajung să își caute răspunsurile pe internet. 

„Când cauți informații despre sex, nu îți apar cursurile de pe YouTube ale unui ONG. O să-ți apară industria pornografică care este foarte marketată și care setează idealuri nerealiste. Și ce vezi acolo? Vezi că începe (n.r. actul sexual) și e super multă plăcere, totul perfect. Și apar frustrări legate de corp, apar frici legate de actul sexual”, adaugă ea.

Rușinea se moștenește

Ana Niculescu primește la workshopuri zeci de întrebări despre relațiile sexuale, despre contracepție, despre actul sexual sau despre consimțământ și abuzuri. 

Povestește, însă, despre rușinea pe care o simt elevii care îi pun întrebări. De multe ori elevii nu își găsesc cuvintele să descrie ce li se întâmplă sau le este rușine să se exprime în public. 

Nu de puține ori băieți de gimnaziu au venit la sfârșitul cursului la ea să o întrebe despre episoade pe care le-au trăit recent, dar pe care nu le înțelegeau. Este și cazul a doi băieți care nu știau despre poluțiile nocturne. Nu și-au găsit cuvintele și le-a fost rușine să descrie întocmai. 

Iar pentru asta, spune tânăra studentă, părinții au o parte din vină. „La momentul la care ei erau tineri și adolescenți, asta era cutuma: să nu vorbim despre asta în public, este rușinos, este tabu, dacă pronunțăm cuvântul «sex» se zbârlește pielea pe noi. Ei sunt oamenii care azi iau decizia de a învăța educație sexuală pentru copii”, explică Ana Nicolescu.

Întrebări nerostite, doar scrise 

Experta în educație sexuală a găsit o soluție prin care adolescenții pot adresa întrebări. La începutul workshopului, toți participanții primesc bilețele în aceeași culoare, pe care scriu curiozitățile pe care le au. Fără nume, fără să se ridice în fața clasei, fără niciun element distinct. 

„Toată lumea primește un post-it sau o bucată de hârtie pe care ne scriu feedback sau întrebări. Apoi le citim cu voce tare și răspundem la ele”, explică studenta.

Elevii români nu sunt singurii care se informează de pe internet

Lipsa spațiului de discuție este o problemă care depășește, însă, granițele României. 

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Croat de Sănătate Publică și Agenția IPSOS, copiii și tinerii din Croația învață despre sexualitate de pe internet în peste 80% dintre cazuri. Educația sexuală nu este parte din programa școlară. 

Totuși, în Croația, primăriile pot introduce materii opționale în școli. Orașul Rijeka a introdus educația sexuală ca program pilot din anul școlar 2024-2025. Este predată în cadrul orei de educație pentru sănătate, ca materie opțională. Același lucru și-l propune și Zagrebul începând cu anul școlar 2026-2027. 

ONG-urile din domeniul educației sexuale – Status M și CESI – militează de doi ani pentru ca orașul Zagreb să introducă educația sexuală ca materie separată în școli.

„Am pledat pentru o educație sexuală comprehensivă, pentru că este un concept complet diferit față de educația pentru sănătate. Vom încerca să ne asigurăm că toate componentele educației sexuale sunt incluse: egalitatea de gen, violența de gen și violența sexuală, consimțământ, care este extrem de important, astfel încât să nu fie reprezentate doar aspectele legate de sănătate. Înțelegem că, în școlile primare, accentul va fi pus mai mult pe pubertate și pe corp, dar sperăm ca această a doua componentă să fie consolidată în școlile gimnaziale”, spune Sanja Cesar de la CESI.

În România, educația sexuală se predă în câteva ore din cadrul materiei opționale „Educație pentru sănătate”. Aproximativ 48.000 de elevi au urmat acest optional, în anul școlar 2024-2025, potrivit publicației Școala9. 

În Austria, materia se predă încă din școala primară

La capătul opus față de România și față de alte țări europene este Austria, care a introdus educația sexuală din școala primară – integrată în cadrul materiei „sănătate și mișcare”. Este, însă, abordată și în alte materii obligatorii precum biologie, religie, psihologie și filosofie și e studiază între șase și zece ore pe an. 

În 2015, Ministerul Educației din Austria afirma importanța educației sexuale și susținea că „tinerii și copiii ar trebui să primească informațiile și competențele necesare pentru a se purta cu ei înșiși și cu ceilalți într-un mod responsabil”. 

Materia este predată de profesori sau de experți acreditați de minister, iar opt din zece profesori abordează teme de educație sexuală la clasă. 

Există și domenii mai interesante pentru elevi. În timp ce fetele au un interes pentru ciclul menstrual, băieții vor să știe mai multe despre contracepție și despre infecțiile cu transmitere sexuală. 

Tatăl unui băiat de 11 ani spune, pentru Der Standard, că informațiile de la această materie sunt explicate în mod „adecvat pentru copii” și că nimeni nu se simte „stânjenit” la ore.

Cu toate acestea, 72% dintre tinerii austrieci și-ar dori să aibă și mai multe cunoștințe despre sănătatea sexuală și reproductivă. 

Ce învață elevii din România la orele de educație sexuală, câți au optat pentru acest opțional și de ce crede tânăra expertă că materia „face diferența între viață și moarte”, în partea a doua a articolului, zilele următoare pe HotNews.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.